Vești proaste pentru Guvernul Dăncilă. Creșterea economică încetinește, inflația explodează

Creșterea economică ar putea încetini la 3,9% în 2018 și la 3,5% în 2019, iar consumul va continua să fie principalul motor al creșterii, relevă raportul trimestrial al UniCredit.

"Anticipăm o încetinire semnificativă a creșterii economice începând de anul acesta, la mai puțin de 4% atât în 2018, cât și în 2019. Consumul va continua să fie principalul motor al creșterii datorită majorărilor salariale semnificative. În același timp, impactul negativ al creditării noi pe fondul condițiilor financiare mai restrictive, impulsul fiscal redus și efecte de bază negative (în special în agricultură) vor conduce la încetinirea economică. Inflația anuală ar putea atinge nivelul maxim de anul acesta în vară și cel mai probabil se va tempera în T4 2018, dar va rămâne deasupra țintei în cea mai mare parte a anilor 2018 - 2019. Este foarte probabil ca BNR să majoreze dobânda de politică monetară de încă două ori anul acesta, în august și în T4 2018", se spune în raport.

Potrivit economiștilor băncii, creșterea economică încetinește în România din cauza ritmurilor de creștere nesustenabile din 2016 - 2017. Aceștia susțin că încetinirea nu este surprinzătoare. O parte semnificativă a creșterii de anul trecut a fost bazată pe șocuri de ofertă (recolta excepțională), pe impulsul fiscal și pe cel al creditului. Ambele se temperează deja. În același timp, mediul politic volatil nu este propice pentru reformele necesare accelerării creșterii potențiale și corectării dezechilibrelor macroeconomice.

"Riscurile politice rămân semnificative. Încercarea majorității parlamentare de a schimba Codul Penal a atras atenționări din partea instituțiilor europene. În luna iulie, Comisia de la Veneția va emite un raport preliminar cu privire la slăbirea separației puterilor în stat, urmat de o opinie privind modificarea Codului Penal pe 19 octombrie. Comisia Europeană le-a cerut autorităților române să aștepte opiniile Comisiei de la Veneția înainte să adopte modificările legislative. În același timp, suspendarea președintelui și riscul unor modificări legislative de amploare prin ordonanțe de urgență sau alte proceduri rapide sunt mult mai puțin probabile decât la începutul lunii iunie. Solidaritatea coaliției de guvernare va fi testată în cazul în care instituțiile Uniunii Europene se vor opune modificărilor legislative recente, însă această încercare de a limita independența justiției este puțin probabil să se concluzioneze fără o schimbare de guvern", se menționează în raport.

Economiștii susțin că, dat fiind programul electoral încărcat din perioada următoare, mixul politicilor macroeconomice ar putea continua să se deterioreze deoarece creșterea salariilor și pensiilor va limita fondurile disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli fiscale. Cheltuielile de personal vor crește cu aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB în 2018 față de 2017. Mai mult, Guvernul ia în calcul implementarea în 2019 - 2020 a tuturor majorărilor salariale planificate până în anul 2022.

"Această cheltuială suplimentară ar putea fi finanțată prin oprirea contribuțiilor la pensiile administrate privat din Pilonul II, care ar elibera fonduri de aproximativ 0,8% din PIB pe an. În cazul în care contribuțiile la Pilonul II al sistemului de pensii vor continua, Guvernul va întâmpina dificultăți în acoperirea cheltuielilor suplimentare, deoarece gradul de colectare a impozitelor continuă să se deterioreze. Veniturile colectate din impozite indirecte s-ar putea diminua anul acesta cu 0,4 puncte procentuale din PIB, în timp ce veniturile din impozite directe sunt estimate să scadă cu 1 punct procentual din PIB după ce impozitul pe salarii și venit a fost redus de la 16% la 10%. Cu toate acestea, estimăm că deficitul bugetar se va încadra la limită în ținta de deficit de 3% din PIB pentru anul acesta dacă execuția bugetară excluzând salariile va fi similară celei din precedentul mandat al Ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici", se spune în document.

Conform raportului, încadrarea în țintă poate fi realizată în principal prin reducerea altor cheltuieli spre finalul anului, cu excepția cheltuielilor cu salariile. Colectarea TVA și a taxelor vamale s-ar îmbunătăți dacă s-ar urma exemplele de succes din regiune, însă "Ministerul Finanțelor Publice pare să aibă alte priorități". Una din ele este recuperarea impozitelor restante ale populației - cuplate cu o amnistie fiscală. Ele sunt estimate la 14-15 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,5% din PIB, dar vor avea doar una impact temporar. Mai îngrijorător este faptul că nu există un angajament de a menține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019.

Economiștii băncii menționează că deficitele bugetare mari sunt reflectate și de deficitul contului curent, care ar putea atinge 4% din PIB anul acesta și în 2019. Deoarece deficitul contului curent va fi acoperit doar parțial de investițiile străine directe (ISD) și de intrările de fonduri UE, România ar putea înregistra singura balanță de bază extinsă negativă din UE în 2018-2019. Intrările de fonduri UE ar putea atinge doar 1% din PIB, atât în 2018, cât și în 2019, existând riscul ca acestea să fie chiar mai mici.

Comisia Europeană a avertizat că există riscul unei proceduri de infringement care ar opri transferurile de la bugetul UE în cazul în care autoritățile care auditează proiectele finanțate din fonduri UE își vor pierde independența. Chiar dacă Guvernul a simplificat legislația pentru parteneriatul public privat, este posibil ca acest pas să nu fie suficient pentru a spori investițiile deoarece diverse proiecte mari de infrastructură au fost anulate sau amânate.

"Anticipăm o temperare a creșterii PIB la doar 3,9% în 2018 și la 3,5% în 2019. În primul rând, creditarea încetinește și impulsul creditării ar putea deveni negativ în a doua jumătate a anului 2018. Dobânzile mai mari la creditele în lei, criteriile mai restrictive de creditare și garanțiile mai mici acordate pentru creditele pentru locuințe vor preveni accelerarea creditului acordat gospodăriilor populației. În al doilea rând, investițiile private ar putea fi afectate de mediul fiscal incert și de majorarea rapidă a salariilor. În al treilea rând, este probabil ca recolta să fie mai slabă decât în 2017 deoarece lipsa precipitațiilor limitează dezvoltarea culturilor de cereale. În al patrulea rând, impulsul fiscal va fi minim dacă guvernul nu majorează deficitul bugetar peste 3% din PIB. În cazul unei depășiri a acestui nivel, estimăm că efectul cheltuielilor fiscale suplimentare asupra creșterii PIB va fi contrabalansat de creșterea dobânzilor, atât pentru sectorul privat, cât și pentru stat", se spune în raport.

Potrivit documentului, leul a avut o evoluție mai favorabilă decât alte monede din Europa Centrală în perioada aprilie-iunie datorită suportului semnificativ acordat de BNR prin intervenții valutare. Dat fiind faptul că leul are cele mai slabe fundamente din toate monedele cu curs de schimb liber din Uniunea Europeană, tendința de depreciere a acestuia ar trebui să se reia. Cel mai probabil acest lucru se va întâmpla doar dacă inflația se va apropia de intervalul din jurul țintei (1,5% - 3,5%). Până atunci, BNR ar putea menține cursul euro-leu sub 4,70, permițând o depreciere mai puternică anul viitor, când efectul inflaționist al politicii fiscale va fi mai redus. În 2019, cursul euro-leu ar putea oscila într-un interval cu limită superioară la 4,80 dacă inflația scade sub 3,5%.

"Anticipăm o creștere a inflației anuale până la un vârf de 5,6% în iunie. Cursul de schimb stabil va compensa o parte din efectul prețului mai mare al petrolului asupra inflației. Ne așteptăm la reducerea inflației anuale începând cu luna septembrie, favorizată de efecte de bază. Aproximativ 3 puncte procentuale din nivelul actual al inflației sunt explicate de majorări ale taxelor și ale prețurilor reglementate, cele mai multe dintre acestea fiind implementate în septembrie - decembrie 2017. Inflația totală ar putea atinge nivelul de 4,1% la finalul anului 2018, rămânând în afara intervalului țintit de 1,5 - 3,5%. Reducerea inflației spre nivelul de 3,5% ar putea fi încetinită anul viitor de creșterea inflației de bază", se menționează în raport.

De asemenea, economiștii susțin că, în acest context, BNR este în situația de a continua ciclul majorărilor dobânzii de politică monetară, însă presiunile politice și creșterea ponderii creditelor cu întârzieri la plată ar putea limita creșterea dobânzii cheie la doar 50 de puncte de bază. O primă majorare a dobânzii de politică monetară ar putea avea loc în august, când BNR ar putea majora prognoza de inflație pentru 2018 - 2020. O nouă majorare cu 25 de puncte de bază ar putea urma în T4 2018.

Pe parcursul verii, cheltuielile bugetare limitate, plăți mari de taxe și plăți de dividende făcute de întreprinderile de stat către buget ar putea conduce la un deficit de lichiditate pe piața interbancară. BNR ar putea limita acest deficit prin operațiuni repo, dar doar dacă presiunile de depreciere asupra leului vor scădea.

Apetitul redus pentru risc al investitorilor în piețe emergente și intervențiile de pe piața valutară au condus la rate mai mari ale dobânzilor interbancare. O reducere semnificativă a ratelor dobânzilor ROBOR este improbabilă în 2018 - 2019. BNR ar putea menține dobânda de politică monetară nemodificată în 2019, date fiind încetinirea creșterii economice și faptul că se apropie alegerile pentru Consiliul de administrație al BNR.