Aleșii merg înainte cu proiectul de lege pentru executarea pedepselor la domiciliu, în ciuda unui verdict de neconstituționalitate dat de CCR și a opoziției puternice venite din partea societății civile. Dacă legea va trece și de Camera Deputaților, ar putea cădea ca o mănușă pentru Liviu Dragnea în situația în care Curtea Supremă va păstra sentința din prima instanță de condamnare cu executare de 3,5 ani în dosarul "Bombonica".
Senatul a adoptat, luni, modificările aduse proiectului de lege pentru executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ca urmare a reexaminării legii în urma deciziei CCR cu privire la unele articole neconstituționale.
Inițiată de PSD, posibilitatea introducerii executării la domicili a pedepsei cu închisoarea a fost adoptată inițial de Parlament pe 6 iunie, dar măsura a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție și declarată parțial neconstituțională.
După verdictul CCR, proiectul a fost modificat și adoptat în Senat, ca primă cameră sesizată, cu 102 voturi „pentru", 14 voturi „împotrivă" și trei abțineri.
Cea mai importantă modificare adusă legii, la inițiativa senatorilor PSD, prevede că și infractorii care primesc până la 5 ani de închisoare cu executare pot sta acasă, fără niciun fel de supraveghere.
Astfel, la articolul 38 al legii a fost introdus alineatul 12:
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere în cazul în care persoana condamnată:
a) nu are rapoarte de abateri disciplinare;
b) are o pedeapsă care nu depășește 5 (cinci) ani.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, pe 21 iunie, în primă instanță la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
De asemenea, senatorii au mai decis ca infractorii condamnați la închisoare de până în 18 luni vor executa pedeapsa la domiciliu. Prevederea inițială era de un an.
Una dintre modificările adoptate se referă la persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, care au în întreținere minori.
„Regimul detenției la domiciuliu se aplică și persoanelor cu închisoarea de până la 10 ani, aplicate femeilor însărcinate, persoanelor care au în întreținere minori, dacă acestor persoane nu li s-au interzis drepturile părintești înaintea pronunțării unei hotărâri de condamnare definitive. În sensul prezentei legi, prin persoana care are în întreținere minori se înțelege persoana care se află în următoarele situații: este părintele unui minor, celălalt părinte fiind necunoscut, decedat, declarat dispărut prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau căruia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor părintești; este părintele unui minor care i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească definitivă; este părintele unui minor cu privire la care exercită singur atitudinea părintească, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive; este părintele unui minor al cărui locuință a fost stabilită la acest părinte, prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin act notarial, chiar dacă autoritatea părintească este exercitată de către ambii părinți", prevede modificarea adusă proiectului de lege.
