Un incendiu s-a produs marți, 31 mai, la Penitenciarul de Maximă Siguranță din Craiova. Din primele informații, în semn de protest față de condițiile din spatele gratiilor, un deținut și-ar fi incendiat salteaua din celulă. Atât pușcăriașul, cât și alte două persoane s-au intoxicat cu fum, informează Realitatea TV.
UPDATE 12:00 Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a dispus efectuarea unei vizite la Penitenciarul Craiova, în cazul incendiului izbucnit astăzi în unitatea penitenciară.
Incendiul a izbucnit, marți dimineață, în jurul orei 9. Mai multe echipaje de pompieri au intervenit și au lichidat flăcările. În urma incendiului, deținutul care a incendiat celula, un angajat al închisorii, dar și un alt pușcăriaș din imediata apropiere a celulei incendiate au fost intoxicați cu fum și au primit îngrijiri medicale.
Informații pe surse afirmă că unii dintre deținuți au fost imobilizați pentru că deveniseră violenți. O anchetă este în desfășurare pentru a se afla împrejurările în care a izbucnit incendiul, informează Realitatea TV.
Un raport întocmit de Avocatul Poporului la finele anului trecut, arăta că persoanele private de libertate sunt agresate de angajații penitenciarelor sau de alți condamnați și trăiesc în condiții improprii. În ceea ce privește centrele de reținere și arestare preventivă, amplasarea la demisol, în spații ale unor clădiri neizolate, neventilate corespunzător, cu emanații permanente de mirosuri, cu o umiditate ridicată, cu infiltrații de apă care au dus la apariția fenomenului de igrasie și mucegai, constituie condiții improprii ale funcționării locurilor de detenție și în egală măsură pentru desfășurarea activității cadrelor de poliție, se arata în raport.
În centrele de reținere și arestare preventivă s-a observat amplasarea necorespunzătoare a camerelor de deținere la nivelul demisolului clădirilor inspectoratelor județene de poliție astfel încât ventilația și aerisirea acestora era deficitară, iar iluminatul natural și artificial insuficient. De asemenea, s-au remarcat și lipsa grupurilor sanitare în unele camere, insuficiența grupurilor sanitare, instalații sanitare care prezentau un grad ridicat de uzură și amenajarea defectuoasă a toaletelor, folosirea WC-ului tip turcesc ca suport pentru spălarea corporală, gradul avansat de uzură al cazarmamentului, distribuirea neuniformă a materialelor igienico-sanitare, deficitul spațiilor pentru depozitarea bunurilor personale, existența unor spații/curți de plimbare subdimensionate, necesitatea igienizării unor spații de detenție (dezinfecție, dezinsecție și deratizare).
De altfel, la începutul lunii martie 2016, ministrul Justiției, Raluca Prună, preciza că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot a CEDO, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an amendă pentru condițiile în care stau deținuții.
