Încă un TORȚIONAR DECONSPIRAT, al patrulea. FLORIAN CORMOȘ, 115 DECESE sub comanda sa

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc a făcut public, marți, numele unui nou torționar, al patrulea. Este vorba despre căpitanul în rezervă FLORIAN CORMOȘ.

FLORIAN CORMOȘ a fost comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, în perioada 1952 - 1953.

Potrivit Institutului, regimul pus în aplicare de FLORIAN CORMOȘ a dus la moartea a 115 persoane.

"Unicitatea acestui caz este dată de numărul mare de decese. În patru luni, timp în care a deținut comanda coloniei, a provocat și un mare număr de infirmități permanente. 115 decese înregistrate în timpul mandatului său, 30 de decese pe lună", a declarat, marți, Andrei Muraru, director IICCMER.

Andrei Muraru a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, și Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

"Prin măsurile aplicate în calitatea sa de comandant al coloniei, cpt. (r) FLORIAN CORMOȘ a impus un regim de viață și de muncă bazat pe restrângerea drepturilor condamnaților și internaților administrativ. Măsurile represive aplicate de cpt. (r) Cormoș au dus în final la decesul unui număr impresionant de deținuți, în timp ce numărul inapților pentru muncă a crescut simțitor. Bătăile până la spitalizare, încarcerarea pe perioade lungi doar în cămașă și lenjerie, obligarea inapților să muncească, înfometarea, munca fără oprire pentru 24 de ore, munca pe șantier pe timp de ger în îmbrăcăminte sumară au condus la o rată a mortalității de aproximativ 30 de decese lunar, precum și la creșterea numărului de inapți de muncă la 400 de persoane din totalul de 2.500 de deținuți", a spus Andrei Muraru.

De asemenea, în timpul în care FLORIAN CORMOȘ a condus Colonia de muncă a fost întregistrat și un număr mare de infirmități permanente. Andrei Muraru a adăugat că regimul de detenție aplicat în cadrul coloniei de muncă Cernavodă poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condițiile inumane la care erau supuse persoanele deținute.

"Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deținuților, identificate de către experții IICCMER în arhiva Primăriei Cernavodă, arhiva CNSAS sau arhiva Administrației Naționale a Penitenciarelor, în numai patru luni, între 20.12.1952 și 17.04.1953, perioadă în care cpt. (r) FLORIAN CORMOȘ a îndeplinit funcția de comandant al Coloniei de muncă Cernavodă-Columbia, aici au decedat cel puțin 115 deținuți, pentru o serie dintre decese existând probe ale suprimării vieții în mod direct", a precizat Muraru.

El a mai spus că din cele 115 cazuri, luna cu cele mai multe decese a fost martie 1953, când și-au pierdut viața 37 de deținuți.

"Aproximativ 29 la sută dintre decese au fost înregistrate la grupa de vârstă 40-49 de ani, iar media de vărstă a tuturor celor decedați a fost de 42,8 ani. Din totalul deceselor înregistrate, cel mai tânăr decedat avea 20 de ani, iar cel mai în vârstă 66 de ani", a arătat Muraru.

Președintele executiv al IICCMER a precizat că printre cauzele deceselor au fost identificate: condiții carcerale mizerabile și inumane; rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci și aglomerarea excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor și a asistenței medicale sau refuzul de a acorda asistență medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condițiile de muncă foarte grele la care erau supuși toți deținuții, indiferent dacă erau inapți sau bolnavi.

"Deținuții nu erau echipați corespunzător pentru muncile efectuate, deși erau obligați să suporte condiții meteorologice extreme; scoaterea la muncă a celor ce sufereau de epilepsie; obligarea deținuților de a depăși norma de muncă și pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Între pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) pe timp de iarnă a deținuților, îmbrăcați sumar; bătăi cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor, pedepsirea unor deținuți de a sta cu picioarele în apa înghețată, legarea unor deținuți de mâini și ținerea lor în timpul iernii în zăpadă și carcere, dezbrăcați, folosirea unor instalații electrice pentru electrocutarea unor deținuți, alergarea cu cai a deținuților, călcarea lor cu copitele, precum și dezbrăcarea și tăvălirea lor prin mărăcini, asasinarea prin împușcare și profanarea cadavrelor deținuților", a mai arătat Muraru.

CINE ESTE TORȚIONARUL FLORIAN CORMOȘ

FLORIAN CORMOȘ s-a născut la 8 martie 1927, în satul Șișterea, comuna Cetariu, județul Bihor. A ocupat mai multe funcții în aparatul represiv comunist.

Potrivit MEDIAFAX, FLORIAN CORMOȘ a fost repartizat la Centrul de Triere Ghencea - București (6 martie-16 iun. 1950), apoi a fost, pe rând, șef de Birou Producție la Unitatea de Muncă nr. 1 Capul Midia (iunie 1950-20 octombrie 1950), locțiitor comandant pentru spate la Columbia - Cernavodă (20 octombrie 1950-1 noiembrie 1951), comandant la Colonia de Muncă Km. 8 Saligny (1 noiembrie 1951-15 martie 1952), locțiitor comandant la Colonia de Muncă Culmea (15 martie–17 decembrie 1952), comandant la Colonia de muncă Columbia - Cernavodă (20 decembrie 1952-17 aprilie 1953).

De asemenea, CORMOȘ a fost șeful Biroului Administrativ Gospodăresc al Coloniei de Muncă Poarta Albă (15 octombrie 1953-2 martie 1954).

CORMOȘ, CEL MAI "EFICIENT" TORȚIONAR

Numărul mare de morți de la Cernavodă a atras atenția Ministerului de Interne care, în iunie 1953, a deschis o investigație oficială, scrie gandul.info.

În 1953, FLORIAN CORMOȘ a fost condamnat de un tribunal militar la PEDEAPSA CU MOARTEA.

O serie de documente identificate de IICCMER în arhive pun în evidență faptul că, în perioada amintită, lt. Cormoș Florian se face direct responsabil  de decesul a 142 de deținuți. Din cercetările făcute acum rezultă, însă, că, potrivit arhivelor primăriilor din raza unde funcționat lagărul, au fost identificate 115 certificate de deces. De menționat este faptul că o altă anchetă din 1968 releva că în multe cazuri comandanții lagărelor nu înregistrau morții.

PEDEAPSA CU MOARTEA a fost transformată în pedeapsa cu munca silnică pe viață.

În final, CORMOȘ a făcut mai puțin de patru ani de pușcărie, în august 1957 fiind aministiat.

După ce a ieșit din penitenciar, a primit o lună de concediu la un sanatoriu al MAI, iar anii petrecuți după gratii au fost considerați vechime în muncă.  

A fost repus în funcțiile deținute anterior condamnării și a activat în cadrul sistemului penitenciar până în 1968. Spune că a ieșit la pensie din funcția de căpitan.