Penitenciarele din România au depășit cu 50 la sută capacitatea maximă de cazare prevăzută de normele CEDO, care stabilesc un spațiu de minim patru metri pătrați pentru fiecare deținut, astfel că, deși camerele de deținere din sistemul penitenciar ar putea să cazeze maxim 18.820 de deținuți, în prezent sunt în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) 28.317 de deținuți, arată rapoarte oficiale, potrivit News.ro.
Capacitatea de cazare a penitenciarelor din România a ajuns la 150,46 la sută, potrivit unei situații a efectivelor din închisori, realizată de ANP.
Cel mai aglomerat este Penitenciarul Iași, unde numărul deținuților este mai mare decât dublul capacității, cu un indice de ocupare de 217 la sută. Aici, suprafața penitenciarului ar permite cazarea unui număr de 699 de persoane cu un spațiu de patru metri pătrați pentru fiecare deținut. La Iași, însă, sunt ținuți 1.520 de deținuți.
Penitenciarul din Iași a fost și locul unde s-au înregistrat primele revolte ale deținuților. Aceștia s-au urcat pe acoperișurile curților pentru plimbare și au refuzat hrana, amenințând că vor organiza proteste și mai dure.
Joi, în a patra zi consecutivă de proteste, trei deținuți au escaladat acoperișul secției de deținere, iar 75 au refuzat hrana. A fost solicitat sprijinul structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne, arată Administrația Națională a Penitenciarelor.
Următorul pe lista penitenciarelor supraaglomerate este cel din Craiova. Aici, spațiul ar permite cazarea unui număr de 531 de deținuți, însă se află în custodie 1.120 de persoane, arată documentele ANP, astfel că indicele de ocupare este de 210 la sută. La Penitenciarul Craiova nu au fost înregistrate proteste.
Aglomerație este și în Penitenciarul Jilava. Indicele de ocupare este de 207 la sută, fiind spațiu pentru 661 de deținuți, însă sunt cazate în secțiile de deținere 1.370 de persoane condamnate. În Penitenciarul Jilava 10 deținuți au intrat, miercuri seară, în refuz de hrană. Potrivit unor surse din cadrul penitenciarului, șase dintre acești deținuți fac parte dintre cei care au primit camere în care se respectă norma de patru metri pătrați pentru fiecare condamnat, după ce au dat statul român în judecată la CEDO.
De două ori mai mulți deținuți decât capacitatea maximă sunt și la secția exterioară a Penitenciarului Poarta Albă de la Valul Traian. Aici ar fi loc pentru 272 de deținuți, însă sunt cazați 544.
Și spitalele-penitenciar administrate de ANP sunt supraaglomerate.
Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat joi că, dată fiind situația de criză creată de protestele din închisori, nu ar servi nimănui o schimbare a conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), precizând însă că este nemulțumită și că evaluează serios performanța managerială în acest caz.
Prună a amintit și că deja lucrează pentru schimbarea condițiilor de evaluare a performanței la nivelul ANP.
"Nu sunt mulțumită (n.r. - de conducerea ANP), am mai spus, avem niște reguli în această țară, trebuie să lucrez cu această instituție și cred că este în interesul persoanei condamnate, pentru că noi sigur, facem rating aici, dar interesul prim este al persoanei condamnate, al victimelor de care noi uităm și al societății în sens larg, ca Ministerul Justiției, ministrul, să conlucreze cu ANP", a precizat Raluca Prună.
