Înalta Curte de Casație și Justiție susține în sesizarea trimisă joi Curții Constituționale că modificările aduse Legii 303/2004 în legătură cu răspunderea materială a magistraților încalcă Constituția și reglementări internaționale, deoarece au un conținut ”neclar” și ”confuz”, nu corespund cerințelor de previzibilitate și vor ridica în practică probleme de interpretare.
În sesizarea înaintată joi CCR, judecătorii Instanței supreme reclamă neconstituționalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistraților, scrie Agerpres.
Conform ÎCCJ, prin modificările aduse Legii 303/2004 au fost încălcate următoarele dispoziții din Constituția României: art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat; art. 1 alin. (5) în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea legii; art.16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și a autorităților publice; art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului; art. 21 privind liberul acces la justiție; art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă; art. 52 alin. (3) în ceea ce privește răspunderea magistraților, art. 53 alin. (2) în ceea ce privește proporționalitatea măsurii de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți; art. 124 privind înfăptuirea justiției; art. 125 privind statutul judecătorilor; art. 126 privind instanțele judecătorești; art. 129 privind folosirea căilor de atac; art. 133 și art. 134 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 147 alin. (4) teza a II-a privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
Unul dintre articolele contestate de judecători este cel privitor la răspunderea materială a magistraților (art. 96 din Legea 303/2004).
ÎCCJ susține că modificările sunt contrare art. 1 alin. (5) din legea fundamentală referitoare la obligația respectării Constituției și a legilor, "prin conținutul lor neclar și confuz", încălcând principiul legalității, care este fundamental pentru buna funcționare a statului de drept.
"De asemenea, derogă de la dispozițiile art. 52 alin. (3) din Constituție, instituind în sarcina magistraților o răspundere materială ce depășește granițele trasate de acest articol. Prin intermediul acestor prevederi, Constituția României asigură un echilibru perfect între necesitatea asigurării cadrului legal și instituțional al funcționării unei justiții independente - ca premisă fundamentală a existenței statului de drept și democratic - și drepturile persoanei care a avut de suferit în urma săvârșirii unei erori judiciare, stabilind următoarele: Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență", mai spune ÎCCJ.
