Excedentul consemnat la finele primelor șase luni din 2017 la bugetele locale consolidate a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, potrivit datelor oficiale de pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Manevra de păstrare a unui excedent la bugetele locale pentru a compensa deficitul cronic al bugetului de stat nu este una nouă, dar amploarea pe care a luat-o, de data asta fără a mai putea ține în frâu acel deficit pe care ar fi trebuit să-l tempereze este de natură să ne îngrijoreze, scrie Curs de Guvernare.
Bugetul de stat înseamnă doar aproximativ jumătate din bugetul general consolidat al statului. Acesta din urmă se completează cu mai multe alte bugete (al asigurărilor sociale, al asigurărilor de sănătate, de șomaj etc.) și el este cel mediatizat.
Explicația, bugetul general consolidat ar fi trebuit să respecte limita de -1% din PIB asumată de România în 2013 prin așa-numitul compact fiscal și el ar trebui să treacă sistematic testul de deficit maxim de 3% din PIB pentru a putea accesa Zona Euro și a nu intra în proceduri de penalizare din partea UE.
Deoarece statul nu poate acoperi din sumele colectate cu destinație expresă nici pensiile și nici cheltuielile cu sănătatea, mută bani de la bugetul de stat sub formă de subvenții pentru a acoperi deficitele acestor două importante servicii sociale ce cad în sarcina statului.
După care, pentru a face rost de bani din altă parte și pentru a limita deficitul care ar apare per total în finanțele statului, „frânează" mai mult sau mai puțin cheltuielile locale. Ideea fiind de a obține un excedent la locale care să compenseze, în măsura posibilităților, golul venit din colectarea insuficientă și/sau reducerea hazardată a fiscalității, se arată în analiza citată.
