Grecia continuă povestea fără sfârșit a proiectelor de reformă care să ia ochii europenilor și care să evite austeritatea.
După întâlnirea de la Berlin dintre premierul grec Alexis Tsipras și cancelarul german Angela Merkel, guvenul de la Atena spune că va veni cu un nou set de reforme până luni, asta după ce planurile anterioare nu s-au dovedit credibile. În plus, Executivul grec se apropie tot mai mult de Rusia și invocă repararea unor prejudicii din al Doilea Război Mondial.
Grecia va prezenta până în 30 martie lista propunerilor de reformă necesare pentru a obține de la zona euro o nouă tranșă din pachetul de asistență financiară, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gabriel Sakellaridis, la postul de televiziune Mega TV, transmite Agerpres.
'Totul va fi realizat cel mai târziu luni (30 martie n.r.)', a afirmat Gabriel Sakellaridis. Acesta a adăugat că măsurile de reformă nu vor conține măsuri de criză ci modificări structurale.
'Cred că au fost găsite puncte de convergență', a subliniat oficialul elen.
Luna trecută, Eurogrupul a decis să prelungească cu patru luni planul de ajutor financiar pentru Grecia, în anumite condiții.
Grecia ar putea prezenta noi propuneri de reformare a economiei, în domenii precum pensiile și impozitarea, atât timp cât ele au același efect ca actualele angajamente, a anunțat săptămâna trecută cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Noile propuneri vor fi analizate de instituțiile europene, a adăugat oficialul german.
Angela Merkel a refuzat să precizeze data la care ar putea fi furnizată noua tranșă din pachetul de asistență financiară pentru Grecia, reafirmând că decizia va depind de o evaluare pozitivă a propunerilor de reformă.
Capacitatea de finanțare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe piețele de termen lung și mediu, iar achitarea unei tranșe de împrumut în valoare de peste șapte miliarde de euro din partea creditorilor săi depinde de punerea în aplicare de reforme de către guvernul stângii radicale.
În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulți analiști și care nu poate fi rambursat în totalitate.
