Cel mai probabil, şi Exxon – Petrom va începe exploatarea resurselor din Marea Neagră, pentru că punctul terminus al gazoductului pe care îl va construi pentru a aduce gazele la ţărm se ştie deja: localitatea Tuzla. Mai mult, transportatorul Transgaz a lansat deja proiectele de gazoducte care să preia gazele de la ţărmul Mării Negre şi să le aducă în SNT.
Gaze pentru Vestul Europei
Dacă nu se întâmplă ceva total neprevăzut, rezerve de gaze de aproape 100 de miliarde de metri cubi, conform estimărilor preliminarii (10 miliarde BSOG, 84 miliarde Exxon), intră în exploatare începând cu 2019. Cel mai important este ce se va întâmpla cu ele. România are în prezent un consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi de gaze, 90% fiind acoperite din producţia internă, Romgaz şi Petrom. Consumul nu este aşteptat să crească prea mult în următorii ani, poate 1-2 miliarde de metri cubi, pentru că industria chimică, energointensivă în gaz, a dispărut în mare parte, dovada fiind insolvenţa în care se zbate grupul InterAgro al lui Ioan Niculae. Prin urmare, foarte puţin din gazele din Marea Neagră ar putea să fie folosite intern. Pur şi simplu, nu există piaţă suficientă. Şi nu acesta a fost scopul principal al concesiunilor.
Destinaţia gazelor pe care le vor extrage BSOG şi Exxon o reprezintă pieţele din jur. De fapt, prin gazoductul Ţărmul Mării Negre – Podişor se face joncţiunea cu BRUA, conducta paneuropeană (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), cu un traseu de 500 de kilometri prin România, care are ca scop să scoată gazele româneşti spre Ungaria şi, de acolo, mai departe către Vestul Europei. Acesta este interesul principal al producătorilor din Marea Neagră şi al Bruxelles-ului, pentru că Transgaz primeşte finanţare de 180 milioane euro de la UE, dintr-un cost total de 530 milioane euro, ca să construiască această conductă: piaţa din Vest, unde există şi cerere, şi bani pentru gaze. Acest lucru este cu precădere important pentru Bruxelles, care caută, de ani de zile, o sursă alternativă de aprovizionare la gazele din Rusia.
România va deveni un jucător mare în energie
În acest caz, România şi americanii care au concesiuni în Marea Neagră devin „vioara întâi“ în piaţa regională a gazului şi în competiţia comercială directă cu ruşii. După finalizarea conductei BRUA, România va exporta jumătate din producția națională actuală de gaze naturale, a precizat recent Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. „În doi ani, vrem să ajungem la dublarea rezervelor dovedite de gaze. Azi producem 11 milioane de metri cubi pe zi. Vor intra încă 6-7 milioane de metri cubi din Marea Neagră şi, spun eu, tot atât din zona de mare adâncime onshore“, a declarat acesta. Exporturile nu vor fi însă făcute de companii româneşti, ci de americani şi de austriecii de la OMV, pentru că al lor este gazul din Marea Neagră, care, într-adevăr, vor face din România un jucător mare în energie. Banii mulţi vor rămâne însă la străini, România urmând să încaseze din redevenţe şi din transportul gazului. „România poate să devină un hub pe piaţa de gaze“, a spus şi ministrul Energiei, Toma Petcu.
Continuarea pe cotidianul.ro
