Peștera Movile de pe litoralul românesc este considerată de speologi una dintre cele mai mari descoperiri științifice ale secolului XX. Caverna este unică datorită sistemului prin care organismele au supraviețuit, în lipsa oxigenului, prin oxidarea unor substanțe minerale. Inclusiv cercetătorii de la NASA au comparat mediul din Peștera cu cel de pe planeta Marte.
Dacă Nicolae Ceaușescu n-ar fi ordonat construirea unei termocentrale lângă Mangalia, universul de la Movile ar fi rămas necunoscut. Speologii de la Grupul pentru Explorări Subacvatice și Subterane (GESS) sunt cei care o au în grijă.
Proiectul de construcție a termocentralei a fost abandonat, iar în 1996, peștera este luată în vizorul NASA care împreună cu cercetătorii români lucrează la peșteră, interesul fiind maxim, asemănarea cu fosele vulcanice de pe Marte fiind evidentă.
Intrarea în peșteră se face printr-un puț săpat artificial, închis cu o poartă de beton. Peștera nu poate fi vizitată decât de specialiști, în echipe de 2-3 persoane, iar durata unei vizite nu trebuie să depășească două ore.
Cercetătorii notează că peștera este așezată în Platforma Moesică și datează din Cuaternar. Are o lungime totală de 300 de metri și pasaje înguste ce alcătuiesc un labirint de galerii joase, de 1-2 metri.
Mangalia se mândrește cu patrimoniul său inestimabil, unic în lume. Pe site-ul Primăria Mangaliei este descrisă seria de descoperiri a specialiștilor: ‘’Peștera are la capătul galeriei un mic lac cu apă termală sulfuroasă. Au mai fost găsite câteva încăperi mici, parțial inundate, cu numeroase viețuitoare nevertebrate:viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode. Toate sunt depigmentate și lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi și cu alte adaptări specifice mediului cavernicol ‘’.
Cercetându-le cu atenție, zoologii au putut descoperi printre ele 35 de specii noi, necunoscute lumii științifice până atunci. S-a constatat că fauna din Peștera Movile nu seamănă cu fauna din nici-o peșteră din România. Unele rude ale insectelor troglobionte trăiesc azi în lacurile sulfuroase de la Mangalia. Fauna are un caracter meridional, de climă caldă.
O altă enigmă a fost sursa de hrană care alimenta bogata comunitate biologică subterană, deoarece în această cavernă nu se infiltrează apă de la suprafață care să transporte frunze și lemne putrede sau alte substanțe organice cu care se mulțumesc de obicei nepretențioasele viețuitoare subterane.
Apa sulfuroasă și termală din peșteră (21 grade Celsius) circulă prin canale carstice închise, venind direct din adâncul pământului, pe o falie profundă. Ea conține doar mici cantități de hidrogen sulfurat și metan. Pe suprafața apei sulfuroase din peșteră s-a observat prezența unui strat de câțiva milimetri grosime de substanță albă, cremoasă. S-a constatat că era vorba despre o substanță organică nutritivă, în care se aflau numeroase organisme, îndeosebi melci mici și viermi.
Momentan deasupra pesterii oamenii de stiinta au construit un sarcofag din beton, pentru a nu facilita accesul persoanelor neautorizate. Mai mult, intrarea in pestera se face doar de catre cataratori si scafandrii profesionisti.
Peștera Movile de pe litoralul românesc este considerată de speologi una dintre cele mai mari descoperiri științifice ale secolului XX.