Alina Bica, condamnată la 4 ani de închisoare cu executare. Videanu, achitat

Alina Bica a primit sentința în Costa Rica, unde s-a refugiat alături de Elena Udrea. Recent, Nicoleta Tender, soția controversatului om de afaceri Ovidiu Tender, a spus că Bica nu s-ar mai afla în Costa Rica, ci a ajuns în Panama.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis, marți, menținerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului, în care era cercetat și Adriean Videanu. Fostul ministru al Economiei a fost achitat de către judecători, notează Mediafax.

La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica și pentru infracțiunile pentru care a fost achitată de prima instanță, iar pedeapsa să fie majorată, dar și condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

În primă instanță, Alina Bica a primit patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, în vreme ce Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.

Adriean Videanu a fost acuzat de către procurorii DNA că și-a pasat acțiunile asupra cărora procurorii DIICOT instituiseră sechestru soției și copilului, ulterior acestea fiind scoase de sub sechestru de către Alina Bica.

Procurorii susțineau că, prin înstrăinarea acțiunilor, deși se aflau indisponibilizate ca urmare a măsurii sechestrului, "inculpatul Videanu Adriean s-a situat deja în sfera infracțională".

În 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acțiunilor lui Videanu.

DNA mai susține că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București. Alina Bica le-a solicitat subordonaților săi de la DIICOT să ceară în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul 'RAFO', instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de șefa instituției, omul de afaceri a pus, prin avocații săi, la dispoziția lui Ionuț Florentin Mihăilescu, fost ofițer de poliție judiciară și consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării și exprimării unei opinii, atât de el, cât și de către Bica, pentru a avea șansa unei soluții favorabile.

"Având în vedere relația existentă între Mihăilescu Ionuț Florentin și Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului și avocaților săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul și a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuț Florentin, angajat al SC Prospecțiuni SA, firmă deținută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele și lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuț Florentin și Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienței acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ștefan și pe numele altor persoane interpuse", spunea DNA.

Achitare în al doilea dosar

Tot marți, instanța supremă a decis achitarea Alinei Bica în dosarul privindu-l pe afaceristul Horia Simu, în care fostul procuror-șef a fost condamnat în primă instanță la trei ani și șase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului. Și această decizie este definitivă.

În acest dosar, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au condamnat-o, pe 26 ianuarie 2017, pe Alina Bica, fostul procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), la trei ani și șase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului.

Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Șerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.