FMI atrage atenția guvernanților din Europa că perspectivele economice pe termen mediu sunt mai puțin strălucite și le solicită să reducă deficitele fiscale și datoria publică
FMI remarcă că inflația a crescut semnificativ în România și, pe acest fond, efectele reducerii taxelor și ale altor ajustări administrative dispar.
Toate economiile europene au crescut în 2017, iar perspectivele rămân favorabile pe termen scurt, însă, pentru ca avansul economiei să dureze dincolo de actuala perioadă favorabilă, statele europene trebuie să relaxeze constrângerile structurale asupra creșterii, care variază de la bariere la adresa investițiilor și până la diminuarea competitivității, se arată în ultimul raport regional cu privire la Europa, publicat marți de FMI.
"Europa continuă să înregistreze o creștere solidă, însă cei mai recenți indicatori sugerează că avansul se stabilizează. Perspectivele economice pe termen mediu sunt mai puțin strălucite, astfel încât factorii de decizie ar trebui să profite de acest moment pentru a reduce deficitele și datoria și a avansa reforme care fac economiile lor mai productive", a declarat directorul departamentului european al FMI, Poul Thomsen.
Potrivit recomandărilor FMI, în țările unde inflația a ajuns la nivelul țintă, politica monetară ar trebui să se normalizeze treptat.
În multe țări, factorii de decizie ar trebui să se străduiască să reducă deficitele fiscale în următorii ani. Astfel, stabilizatorii automați și stimulentele fiscale vor putea fi introduse din nou, în cazul în care riscurile negative se materializează.
De asemenea, stabilizarea și reducerea datoriei publice vor ajuta economiile să facă față mai bine la presiunile apărute de pe urma creșterii cheltuielilor cu pensiile și sistemul de sănătate.
"Ajustarea fiscală ar trebui să fie motivată în primul rând de eforturile de a îmbunătăți eficiența guvernului. Aceasta este o provocare majoră, în special în multe din economiile emergente din Europa care trebuie, de asemenea, să facă eforturi pentru a îmbunătăți instituțiile și guvernanța", se arată în raportul FMI.
În ceea ce privește România, FMI subliniază că, în 2017, România a fost economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Europa, 7%.
Conform celor mai recente estimări ale FMI, în 2018 ritmul de creștere al economiei românești se va reduce la 5,1%, o îmbunătățire totuși cu 0,7 puncte procentuale față de avansul de 4,4% preconizat în toamna anului trecut, urmând ca în 2019 tendința de diminuare a ritmului de creștere să continue până la 3,5%, mai puțin cu 0,3 puncte procentuale față de estimarea din toamna anului trecut.
Potrivit FMI, în anul 2017 fondurile UE au finanțat echivalentul a aproximativ jumătate din investițiile publice din România. În plus, creșterea economică a fost sprijinită și de politica fiscală prociclică în România.
De asemenea, creșterea salariilor continuă să fie puternică în noile state membre UE, depășind inflația pe măsură ce rata șomajului coboară la noi minime de după criză.
