Fondul susține că măsurile pe care le propune, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025. Propunerea face parte dintr-o asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe.
FMI propune în primul rând schimbări la impozitarea muncii.
Fondul propune trecerea de la cota unică de impozitare de 10% asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri (percentila 90).
Pentru a reduce ponderea impozitului pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate.
În cazul în care spațiul fiscal permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema presiunii fiscale asupra muncii la nivelul veniturilor mici prin acordarea unor alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă, arată FMI, citat de economedia.ro.
Fondul mai susține că contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.
FMI propune schimbări și la impozitarea veniturilor din capital și a proprietății.
Astfel, sugerează că impozitele pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorate de la 8% în prezent la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi. Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal și ar îmbunătăți progresivitatea, afirmă instituția.
Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp facilități fiscale grupurilor vulnerabile sub alte forme.
FMI mai consideră că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat.
Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil, consideră instituția.
Pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul actual de 500.000 de euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro).
În cele din urmă, FMI propune modificări la impozitele pe consum.
Astfel, pentru a crește veniturile și pentru a crea spațiu fiscal în vederea reducerii cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum.
În plus, rata standard de TVA ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21% – aproape de media UE-27 de 22%.
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețurile actuale).
Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat către nivelurile lor optime.
Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri reduse de impactul asupra prețurilor la energie.
