Directorul departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a indicat vineri la o conferință de presă că războiul comercial va conduce la ”reducere semnificativă” a creșterii economice în UE și care este estimată de FMI la 1,2% în acest an și la 1,5% în 2026, prognoze revizuite în scădere față de cele comunicate în octombrie.
Totuși, volumul semnificativ de investiții preconizate pentru infrastructură și apărare, în special în Germania, va ajuta la compensarea efectelor taxelor vamale.
Însă aceste efecte se vor resimți cel mai mult în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, spațiu în care FMI include și țări din afara UE, precum Serbia, Republica Moldova și Albania.
Pentru această zonă FMI prognozează o creștere economică de ansamblu de 2,4% anul acesta și 2,7% în 2026, procente peste cele prognozate pentru UE, dar a căror revizuire a suferit o scădere mai consistentă comparativ cu cea pentru blocul comunitar, ținând cont de \"ponderea sectorului manufacturier în aceste țări\", a explicat oficialul FMI, citat de Agerpres.
Planul Rusiei pentru SUA. Cum are Kremlinul de gând să facă Statele Unite neguvernabile
Analiza acestei instituții avertizează de asemenea asupra efectelor colaterale pentru Europa rezultate din războiul comercial separat dintre SUA și China, întrucât acesta ar putea conduce la ”o creștere a importurilor provenite din China echivalente cu aproximativ 0,25% din PIB-ul UE pe termen scurt”, dar impactul acestor fluxuri comerciale deturnate ”pare a avea o amploare gestionabilă”.
Cât despre recomandările pentru Europa, Alfred Kammer a reafirmat opinia FMI că ar fi nevoie de o integrare sporită în cadrul UE, inclusiv prin consolidarea unei piețe interne fără bariere comerciale. \"Cu cât mai mult comerț, cu atât mai bine\", a susținut reprezentantul FMI, care a lăudat demersurile Bruxelles-ului de a încheia rapid noi acorduri de liber schimb cu diferite țări și regiuni pentru a diversifica și consolida lanțurile de aprovizionare.
Statele Unite au impus luna trecută, într-o primă etapă, taxe vamale de 25% asupra importurilor de oțel, aluminiu, vehicule și componente ale industriei auto, indiferent de țara de origine. Față de aceste taxe statele UE au aprobat pe 9 aprilie un set de taxe de retorsiune între 10% și 25% asupra unei serii de produse americane diverse, de la motociclete până la soia sau carnea de pasăre.
În a doua etapă, președintele american Donald Trump a anunțat pe 2 aprilie taxe vamale constând într-o taxă de bază de 10% pentru toate importurile (cu excepția celor deja taxate cu 25% și a unor excepții ce privesc produsele energetice, semiconductorii, etc.), la care pentru zeci de țări se adaugă taxe vamale suplimentare în funcție de taxarea de către acestea a importurilor din SUA și de excedentul lor comercial în relațiile cu SUA.
Donald Trump l-a întrebat pe Viktor Orban când va retrage Ungaria din UE. Ce i-a răspuns premierul ungar
Pentru produsele importate din țările UE taxele vamale percepute de SUA au ajuns astfel la 20%. Pentru produsele importate de SUA din China procentul taxelor vamale anunțate de Trump a fost inițial de 34%, la care s-au adăugat taxele de 20% impuse anterior, așadar 54%, ajungând între timp la 145% după ce au fost suplimentate într-o spirală de represalii reciproce.
Dar Trump a declarat pe 9 aprilie că suspendă pentru 90 de zile taxele vamale suplimentare, așadar cele care depășesc nivelul de bază de 10%, cu excepția celor aplicate Chinei, după ce numeroase țări au solicitat negocieri cu Washingtonul.
În urma acestui anunț, pentru a da o șansă negocierilor aflate acum în desfășurare, Comisia Europeană a decis la rândul ei să suspende pentru 90 de zile taxele vamale convenite tot pe 9 aprilie de statele UE ca represalii față de taxele vamale de 25% impuse luna trecută de SUA pentru importurile de oțel, aluminiu, vehicule și componente ale industriei auto, deși aceste taxe aplicate de SUA au rămas în vigoare, cele suspendate de Trump fiind doar celelalte care depășesc nivelul de bază de 10%, adică în cazul UE taxele vamale suplimentate până la 20%.
