FISCUL a declanșat "jihadul" printre românii cu averi

FISCUL a declanșat "jihadul" printre românii cu averi
În scurt timp, 26 de români bogați vor fi chemați la Fisc pentru a li se cere lămuriri cu privire la avere, după ce au fost constatate diferențe semnificative între veniturile declarate statului și cele reale.
Diferențe semnificative înseamnă, potrivit Codului de procedură fiscală, că veniturile estimate de inspectori pe baza situației fiscale personale depășesc cu 10%, dar nu cu mai puțin de 50.000 lei, veniturile declarate de românii bogați.
Datele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), obținute de Capital, arată că, în prezent, sunt analizate averile a 400 de persoane. Cercetările au ajuns la final în cazul a 26 dintre acestea. Cei 400 au fost selectați în urmă cu doi ani și fac parte din grupul-țintă aflat în vizorul inspectorilor statului.
„Veniturile totale ale persoanelor fizice cu averi mari din grupul-țintă, declarate pentru anul 2012, sunt mai mari cu 8,9% decât cele declarate pentru anul 2011, crescând de la 1.782.610.067 lei pentru anul 2011 la 1.941.578.199 lei pentru anul 2012", arată informațiile Fiscului.
Cum depistează Fiscul averile?
Reiese că veniturile declarate statului sunt, în medie, de cinci milioane lei, aproximativ un milion de euro, anual. La o primă vedere, bogații României nu par atât de prosperi. Dar tot din raportările statului se observă că, în România, există scriptic doar câteva zeci de persoane, în special cele cu profesii liberale, dar și câțiva salariați care câștigă peste un milion de euro anual. De exemplu, în 2013, doar trei români au declarat că, în anul anterior, au avut salarii în jur de un milion de euro din activități imobiliare, comerciale, respectiv bancare.
Discrepanțele dintre averea afișată, sursele legale de venituri și impozitele plătite la stat nu sunt nici noi, nici neobișnuite în România. Discuțiile și comentariile despre ce și cum ar trebui făcut nu au dus la niciun rezultat, până acum. Prima instituție care a cerut imperativ verificarea averilor a fost Fondul Monetar Internațional, odată cu încheierea acordului de împrumut din 2010 .
Lista scurtă a Fiscului de 400 de persoane a apărut însă mult mai târziu, în 2012. Doi ani s-a pregătit legislația și au fost specializați oamenii. Apoi, în baza verificărilor, în 2013, a fost selectat un grup de 30 de persoane care au depășit riscul minim acceptat de administrația fiscală. Riscul minim înseamnă diferență semnificativă între veniturile declarate și cele reale. Până acum, toate demersurile au fost făcute fără avertizarea celor controlați.
„În anul 2013 s-a declanșat un număr de 30 de verificări fiscale prealabile documentare, analizându-se informațiile solicitate terților (rulajele conturilor bancare, informații de la instituții care gestionează registre de evidență a imobilelor și bunurilor mobile – terenuri, clădiri, autovehicule, nave, aeronave – datele de la oficiile registrului comerțului, organe fiscale teritoriale, documente justificative și financiar-contabile ale companiilor deținute de persoanele verificate etc.", explică reprezentanții Fiscului.
Pe cine verifică Fiscul?
Categoriile de persoane vizate sunt detaliate într-un raport de activitate al ANAF: persoanele cu averi mari, cele cu notorietate (artiști, sportivi) sau care au un patrimoniu semnificativ, dar nu declară venituri. Pasul următor va fi înștiințarea și chemarea la sediul ANAF a persoanelor care au venituri mai mari decât au recunoscut. „Până în prezent au fost finalizate 26 de verificări, iar în perioada următoare vor fi solicitate să furnizeze documente justificative (inclusiv declarația de patrimoniu și venituri) sau clarificări relevante persoanele fizice pentru care s-a constatat existența unei diferențe semnificative între veniturile estimate pe baza situației fiscale personale determinate cu ocazia verificărilor și veniturile declarate ale acestora", spun autoritățile.
Mai multe aici.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























