Cutremurele care au avut loc în zona litorală a României au produs schimbări ale reliefului costier. Din cauza morfologiei fundului Mării Negre, un seism puternic ar putea avea efecte devastatoare.
De-a lungul mileniilor, Dobrogea a fost devastată de mai multe seisme, care au produs și tsunami de intensitate mai mică sau mai mare.
Dobrogea de Sud este o zonă cu seismicitate ridicată comparativ cu ținuturile nordice. Aici s-au produs 88% din numărul total al cutremurelor înregistrate. Astfel, au fost menționate 170 de cutremure în întreaga Dobroge până în 1929. Numai în sudul Dobrogei se concentrează 117 focare, dintre care 76% în zona Șabla – Capul Caliacra.
Cel mai devastator cutremur care a avut loc în Dobrogea s-a produs în martie 1901. Seismul a distrus sate întregi de la malul Mării Negre și a provocat un tsunami de patru – cinci metri înălțime.
Prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului Național de Fizică a Pământului, a afirmat, de fiecare dată, că în Marea Neagră se pot produce valuri seismice. Mărmureanu spune că activitatea seismică de la Șabla ar putea provoca un nou tsunami în Marea Neagră.
Pericolul este cu atât mai mare cu cât în Marea Neagră există depozite imense de hidrogen și de acid sulfuric.
Specialiștii de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ spun că la adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, un gaz dizolvat în apele Mării Negre, care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb, sulfura de fier, scrie adevarul.ro. După această adâncime, nu există viață. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt doar bacteriile.
„Foarte multă lume spune că nu este posibil să ai tsunami în Marea Neagră, care ar fi ca un fel de vas închis. Eu le recomand să ia un lighean și să agite mâna în apă, să vadă ce valuri apar“, a spus Mărmureanu. Specialistul este de părere că nu valurile seismice sunt cea mai mare problemă, ci gazele care ar putea ieși la suprafață de sub Șabla, în urma mișcărilor tectonice. „Ar fi un pericol mai mare decât un val de tsunami“. În Marea Neagră, la o adâncime de 400 și ceva de metri și până la adâncimi mari există depozite imense de hidrogen și de acid sulfuric.
