Altfel spus, conducerea şcolii şi profesorii „conving“ elevii cu şanse mici să obţină note bune la Evaluare Naţională să nu participe la examen, asigurând astfel, prin furtul oportunităţilor de dezvoltare a unor elevi, prestigiul instituţiei, al judeţului, al educaţiei.
Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens se întâlneşte în cazul şcolilor din judeţul Brăila. Deşi în 2016-2017 nota medie la Evaluarea Naţională a fost a doua cea mai mare din ţară (7,29), după Municipiul Bucureşti (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente faţă de anul şcolar anterior.
Această situaţie rezultă în urma unei practici la nivel de şcoală ă prin care elevilor consideraţi slabi li se interzice înscrierea la Evaluarea Naţională pentru a nu «trage în jos» media pe şcoală.
În acest context, Human Catalyst, o asociaţia neguvernamentală, a transmis o scrisoare deschisă către Guvern şi către Comisiile pentru învăţământ din Senat şi Camera Deputaţiilor.
"Solicităm adoptarea urgentă a unor măsuri legale prin care să opriți „Fenomenul Brăila” – un grav tip de excluziune practicat în școlile din România", se arată în documentul citat.
Organizațiile semnatare confirmă și semnalează unul dintre aspectele documentate în studiul cu titlul „IRSE: indicele de risc socio-educațional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date” (analiza preliminară a datelor cantitative), realizat de Asociația Human Catalyst.
Conform acestei cercetări, există dovezi ce arată că nota medie pe școală / județ la evaluarea națională este ridicată artificial de o prezență redusă a elevilor de clasa a 8-a la testări – ca urmare a unei „selecții” impuse la nivel de clasă, management al școlii sau inspectorat școlar.
Cel mai reprezentativ exemplu în acest sens este ilustrat în cazul unităților de învățământ din județul Brăila. Deși aici în 2016-2017 nota medie la evaluarea națională a fost a doua cea mai mare din țară (7,29), după Municipiul București (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susținut evaluarea națională a fost cea mai crescută din România (36,5%), mai mult cu 3 procente față de anul școlar anterior.
Conform mărturiilor existente, această situație rezultă în urma unei practici abuzive la nivel de sistem educațional, prin care elevilor considerați slabi le este interzisă înscrierea la Evaluarea Națională pentru a nu „trage în jos” media pe școală/județ. În practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată țara, cu preponderență în comunități sărace, marginalizate și/sau cu procent mare de romi. Important de precizat că „fenomenul Brăila” este practicat și la nivel de liceu, în cazul examenului de Bacalaureat.
"Dat fiind că ne aflăm în perioada premergătoare evaluării naționale la clasa a 8-a și a examenului de Bacalaureat – când aceste practici se intensifică în școli - solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri legale prin care să asigurați participarea elevilor absolvenți la examenele menționate conform legii și să descurajați, respectiv sancționați, responsabilii din educație (cadre didactice, directori, inspectori școlari) care împiedică accesul absolvenților la participarea la evaluări și pun presiune pe unii elevi, în mod profund abuziv, pentru a crea o imagine favorabilă falsă a școlii sau a județului și a promova o performanță fabricată prin astfel de mijloace", se mai arată în scrisoarea transmisă autorităţilor.
Cum se manifestă „Fenomenul Brăila”:
• În 2015, un grup de tineri din Călărași pun în scenă ce se întâmplă în școala lor
• În 2016, lideri romi semnalează fenomenul făcând un apel către directorii de școli din județul Argeș
• Anul 2017, presa relatează că există suspiciuni privind fenomenul în Brăila
• În 2017-2018, Asociația HUMAN CATALYST realizează o cercetare, care demonstrează dimensiunea fenomenului la nivel național
Iulian Cristache, președinte FNAPIP, 14.05.2018: „Suntem conștienți de existența „Fenomenului Brăila”, însă momentan nu avem suficiente date despre dimensiunea sa la nivelul țării”.
Responsabil din Ministerul Educație Naționale, mesaj on-line primit pe data de 11.05.2018:
„Bună ziua! Acest aspect privitor la rata scăzută a elevilor participanți la EN, l-am semnalat de mult timp. Ar trebui „trași de urechi” inspectorii din teritoriu care sunt de acord cu asemenea practici „criminale” pentru a primi laudele șefilor. Chiar am propus, prin noua Metodologie de monitorizare a segregării școlare, ca unul din indicatorii introduși să fie acesta: număr de elevi care participă la Evaluarea Națională și BAC, din totalul absolvenților. Bravo! Puteți conta pe sprijinul nostru, al direcției noastre.”
Inspector Școlar, discuție telefonică 10.05.2018: „Aceasta modalitate de a raporta medii mari la evaluările naționale și BAC se practică de mulți ani...dvs nu știați? Consider că de vină este presiunea care se pune pe profesori și inspectori de a obține medii cât mai mari la aceste examene.”
Director de școală, discuție telefonică 07.05.2018: „La noi în școală nu se face așa, am auzit însă prin țară că se apelează la astfel de metode.”
În anul școlar 2016-2017, la nivel național, nu au fost înscriși la evaluarea națională 30.449 elevi de clasa a 8-a, adică (18.7%) din totalul absolvenților de gimnaziu, dintre care 8.318 repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată.
În același an școlar sunt înregistrați 63.613 elevi repetenți, exmatriculați sau cu situație neîncheiată, din care 13% de clasa a 8-a. Din datele preliminare ale studiului cantitativ, rezultă la acest moment 22.131 elevi absolvenți de clasa a 8-a, care nu au fost înscriși în evaluarea națională și care nu au fost repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în anul 2017. De precizat că la evaluarea națională participă și absolvenți de clasa a 8-a din anii trecuți, astfel încât cifra reală a elevilor neparticipanți la Evaluările Naționale este mai mare.
