Uciderea unui singur om este o crimă, însă ceea ce veți găsi mai jos în această listă, căruia nu putem să îi spunem decât generic și macabru top, deci ceea ce veți găsi sunt planuri diabolice întocmite împrotriva ființei umane, de aceeia care ar fi trebuit să o apere. Ordinea este aproximativă, întrucât experimentele medicale au avut durate diferite și un numar mai mare sau mai mic de subiecți.
Experimentul Stanford Prison.A fost un studiu psihologic asupra reacțiilor pe care le au oamenii în captivitate și asupra comportamentului acestora în relație cu autoritățile și cu ceilalți deținuți. Experimentul a avut loc în 1971, la Universitatea din Stanford, și a fost condus de psihologul Philip Zimbardo. O serie de studenți, închiși în subsolul instituției, au jucat rolul gardienilor și al deținuților. Atât prizonierii, cât și gardienii și-au intrat foarte repede în roluri și în scurt timp au dat dovadă de sadism, cu urmări dintre cele mai neplăcute. Unii studenți au suferit traume emoționale puternice și au fost scoși din experiment înainte de vreme. În cele din urmă, Zimbardo, alarmat de turnura pe care a luat-o situația, a pus capăt studiului.
OFERTE FOARTE AVANTAJOASE LA eMAG! LE POTI CONSULTA AICI!!!
Operațiunea Monstrul. Aceasta a fost un studiu efectuat asupra a 22 de orfani, în Davenport, Iowa, în anul 1939. Studiul a fost condus de Mary Tudor, coordonată de Wendell Johnson, profesor la Universitatea din Iowa. Orfanii au fost împărțiți în două grupuri experimentale – unul de terapie pozitivă, care i-a ajutat pe copii să-și îmbunătățească modul de comunicare, altul de terapie negativă. Ori de câte ori subiecții făceau vreo greșeală de exprimare, li se spunea că sunt bâlbâiți și li se făceau numeroase reproșuri. O mare parte dintre orfanii supuși terapiei negative au rămas cu deficiențe de comunicare pentru tot restul vieții lor.
Proiectul 4.1. Acest proiecta fost un studiu condus de Statele Unite asupra rezidenților din Insulele Marshall. Locuitorii insulelor au fost subiecții testului nuclear de la Bikini Atoll, efectuat pe 1 martie 1954, mai apoi încercându-se a se afla care sunt efectele radiațiilor asupra lor. În primul deceniu de la testul nuclear, efectele erau ambigui și dificil de corelat cu expunerea la radiații: numărul de avorturi spontane și de copii morți la naștere s-au dublat în primii cinci ani, însă apoi au revenit la procentajul de dinaintea testului; s-au înregistrat unele întârzieri în dezvoltare la copii, însă nu suficiente încât să creeze un șabolon. Un alt efect al radiațiilor a fost cancerul tiroidian, de care au suferit un sfert dintre copiii respectivi.
Proiectul MKULTRA sau MK-ULTRA, a fost numele de cod dat cercetării efectuate de către CIA asupra modului în care se poate controla creierul uman. Experimentul a început în 1950 și a ținut până la sfârșitul anilor `60. Dovezile arată că în timpul experimentului s-au folosit o serie de medicamente ilegale și diverse alte metodologii pentru a manipula statusul mental al subiecților și pentru a altera funcțiile creierului. Printre altele, studiul a presupus și administrarea de LSD angajaților CIA, personalului militar, unor doctori, agenți guvernamentali, prostituate, bolnavi psihic și mai multor persoane obișnuite, pentru a le monitoriza reacțiile. Drogurile erau administrate fără acordul celor vizați, ceea ce a însemnat violarea codului Nuremberg, pe care Statele Unite l-au adoptat după cel de-al doilea Război Mondial.Operațiunea Midnight Climax, partea a proiectului MKULTRA, a presupus o selecție a mai multor bărbați care mergeau la bordeluri, însă care erau foarte jenați de acest lucru. Bărbaților li se administra LSD, apoi erau lăsați în camere special create la fiecare bordel, încăperi care dotate cu pereți din oglindă. Bărbații erau filmați, după care li se studia comportamentul. În 1973, directorul CIA-ului, Richard Helms, a dispus arderea tuturor dosarelor MKULTRA, făcând aproape imposibilă o anchetă completă în acest caz.
Citește mai mult pe historia.ro
