Magistrații Curții de Apel București, care au menținut decizia Tribunalului București de prelungire a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele celor patru inculpați din dosarul Tate, constată că procurorii DIICOT au adus „suficiente probe” cu privire la infracțiuni de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat.
„Completul colegial de drepturi și libertăți din cadrul Curții reține, contrar celor susținute de către contestatorii inculpați că, în cauză există suficiente probe (interpretate în mod corespunzător față de momentul procesual actual și redate în mod exhaustiv atât în cuprinsul referatului cu propunere de luare a măsurii arestării preventive nr. 1305/D/P/2022 dar și în cuprinsul încheierii din data de 30.12.2022 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București - Secția I Penală) de natură să convingă un observator obiectiv, în sensul art. 5 par. (1) lit. c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cu privire la existența unei bănuieli rezonabile”, cu privire la infracțiunile de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat de care sunt acuzați frații Tate și cele două complice ale acestora”, se arată în încheierea de ședință a Curții de Apel București.
avocații celor doi frați au invocat „ încălcarea principiului loialității administrării probatoriului în cursul urmăririi penale”, susținând în acest sens, că „deși începerea urmăririi penale in rem a avut loc la data de 11.04.2022, organele de urmărire penală au amânat nejustificat dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale față de cei doi inculpați, perioadă în care s-a procedat la administrare de probe, fără acordarea posibilității de participare la ancheta penală, încălcându-li-se, astfel, dreptul la apărare”.
„Contrar apărării, completul colegial de drepturi și libertăți constată că, procurorul de caz a procedat conform dispozițiilor art. 305 alin. 3 C.pr.pen. care stabilesc că «atunci când există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o anumită persoană a săvârșit fapta pentru care s-a început urmărirea penală și nu există niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1, organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare față de acesta, care dobândește calitatea de suspect». Or, câtă vreme, în perioada anterioară dobândirii calității de suspecți, organul de urmărire penală a acționat în vederea administrării probelor necesare pentru a se contura sau nu suspiciunea rezonabilă privind participația/vinovăția acestora, nu se poate reține nicio încălcare a dreptului la apărare, astfel cum au susținut cei doi contestatori”, arată Curtea de Apel București.
Magistrații constată de asemenea că procesele verbale de redare a conversațiilor prin intermediul aplicației Whatsapp depuse la dosar drept probe și contestate de inculpați „constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții”.„Fără a proceda la o analiză exhaustivă în privința fiabilității mijloacelor de probă administrate, având în vedere că analiza temeiniciei acuzației este de competența instanței de judecată învestită cu rechizitoriul, completul colegial de drepturi și libertăți constată din coroborarea declarațiilor persoanelor vătămate audiate în cursul urmăririi penale( ............, ............, A S A. și P C-I.a) cu procesele verbale de transcriere a conversațiilor prin intermediul aplicației Whatsapp că, inculpați ............. și ............ au recrutat victimele, în scopul desfășurării activităților generatoare de profituri ilicite, astfel cum au fost menționate mai sus, prin manopere de inducere în eroare cu privire la intenția de a pune bazele unei relații de concubinaj/căsătorie și existența unor false sentimente iar, în cazul persoanei vătămate P C-I.a prin prezentarea/promisiunea falsă că va obține venituri și alte recompense extrem de atractive, din activități de video chat presT. pentru inculpații ............. și ............, ceea ce exclude existența unui consimțământ liber, nealterat și neviciat, astfel cum au susținut cei doi inculpați”, spun judecătorii.
