ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Google marchează ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ printr-un logo special

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Termenul "echinocțiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte).

ECHINOCȚIUL de primăvară 2014. Cum ne înfluențează ASTROLOGIC acest fenomen

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ marchează începutul primăverii astronomice, când ziua și noaptea vor fi egale, iar, în 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. De ce se bate pământul cu ciomagul? TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Începând de la această dată, durata zilei, față de cea a nopții, va fi în continuă creștere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, șase luni.

Echinoctiul de primavara: Azi incepe primavara astronomica

Trecerea la ora de vară în anul 2014 se face în noaptea dintre 29 spre 30 martie (ultima duminică din lună). Astfel, ora 3.00 a dimineții de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Google își schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ De ce 20 martie este o zi cruciala în HOROSCOPUL 2014

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Google sărbătorește, joi, ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ - prima zi de primăvară astronomică - printr-un LOGO special, cu o animație în care un omuleț udă cu o stropitoare niște semințe invizibile, din care cresc flori, ce formează numele motorului de căutare online.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Termenul "echinocțiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte).

ECHINOCȚIUL de primăvară 2014. Cum ne înfluențează ASTROLOGIC acest fenomen

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ marchează începutul primăverii astronomice, când ziua și noaptea vor fi egale, iar, în 2014, acest fenomen are loc joi, la ora 18.57.

Începând de la această dată, durata zilei, față de cea a nopții, va fi în continuă creștere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, șase luni.

Echinoctiul de primavara: Azi incepe primavara astronomica

Trecerea la ora de vară în anul 2014 se face în noaptea dintre 29 spre 30 martie (ultima duminică din lună). Astfel, ora 3.00 a dimineții de 30 martie devine ora 4.00, iar ziua va avea doar 23 de ore.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Google își schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ: Copiii alungă frigul, iar tații pornesc plugurile

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. Cultul soarelui este specific mai tuturor societăților arhaice: oamenii priveau la soare și înregistrau ciclurile naturii în funcție de schimbările aduse de astrul zilei. Strămoșii daci aveau solide cunoștințe de astronomie, iar templelor lor de pe înălțimi transpun grăitor chiar și astăzi cunoștințele lor despre calendarul solar. Numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocțiul de primăvară mai ales pentru importanța sa în creșterea fertilității pământului și a naturii în general. La Șinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un locaș de cult în grotă, se vor fi adus desfășurat dansuri rituale și sacrificii cu ocazia echinocțiului de primăvară. Totuși, după convertirea la creștinism, ritualurile pentru echinocțiul de primăvară au suferit o transmutație, chiar dacă s-au păstrat în subconștientul colectiv. Focuri se aprindeau în vechime, pentru a arde iarna și a renaște, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creștinismul românesc sub forma Focurilor Sfinților. Se crede că focurile și rugăciunile sfinților ajută la depășirea momentului crucial al echinocțiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină și întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obișnuit, dar care dă direcția pentru activități omenești specifice. Cu prilejul echinocțiului se sărbătorește și pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.

ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ 2014.

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după "zăpada mieilor", când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27', scrie astro-urseanu.ro.

La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.