Duş rece pentru guvern, Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările pentru România

Boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a PIB s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018. Ritmul mai lent de creştere se datorează consumului privat, pe măsură ce efectele reducerilor de taxe implementate în 2017 s-au risipit, iar inflaţia a afectat mai mult veniturile disponibile", se arată în prognoza pentru România a Executivul comunitar. 

Principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul privat. "Evoluţia investiţiilor în 2019 va depinde în mare de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii", subliniază CE. 

În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea sunt orientate în mod clar în jos. "Pe lângă posibilele efecte negative asupra creditului, impactul ordonanţei de urgenţă din luna decembrie ar putea fi mult mai larg. De exemplu, lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri din România ar putea avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii", avertizează CE. 

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate pe 1 februarie de Ministerul Finanţelor Publice.

În rândul statelor membre mai mari, revizuirile în scădere ale creșterii în 2019 au fost considerabile pentru Germania, Italia și Țările de Jos. Numeroase state membre beneficiază în continuare de o cerere internă solidă, susținută și de fonduri UE.

Toate detaliile pe puteţi citi pe Realitatea Financiară.