Procedura de sesizare a președintelui pentru încuviințarea urmăririi penale este aplicabilă în dosarul Revoluției, chiar dacă faptele săvârșite sunt anterioare adoptării Constituției din 1991, transmite Parchetul General, care precizează că a cerut opiniile principalelor facultăți de drept din țară.
Parchetul general a cerut opiniile principalelor facultăți de drept din țară, iar aceastea au concluzionat că Consiliul FSN a acționat în perioada 22-27 decembrie 1989 ca un veritabil Guvern.
"Având în vedere afirmațiile lansate în spațiul public prin comunicatul de presă al Institutului Revoluției Române din Decembrie (IRDD) 1989, potrivit cărora în cauza intitulată generic “Dosarul Revoluției” nu era necesară obținerea autorizării din partea președintelui României precum și referirea la faptul că una dintre persoane vizate nu a avut calitatea de ministru, Biroul de informare și relații publice face următoarele precizări: Conform dispozițiilor art.109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind respnsabilitatea ministerială, republicată și art. 2941 Cod procedură penală, doar Președintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foștilor membrii al Guvernului României", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, remis vineri seară MEDIAFAX.
Reprezentanții Parchetului General transmit că, pentru a se edifica cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) și a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, au fost cerute opiniile principalelor facultăți de drept din țară, respectiv Cluj – Napoca, București și Iași.
"Aceste instituții de învățământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că «deși cadrul legal de funcționare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acționat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susținerea populară existentă la momentul respectiv». Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârșite anterior adoptării Constituției României din 1991 (revizuită în anul 2003) și intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului și având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare și imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză", transmite Parchetul.
