Dosarul Revoluției. Nu au existat teroriști. Principalul vinovat: Ceaușescu

În acțiunea armată împotriva revoluționarilor, comandată de Nicolae Ceaușescu în perioada 16 - 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara țării, represiunea fiind exercitată de toate structurile militare ale României, și anume Ministerul de Interne - Direcția Securității Statului și Ministerul Apărării Naționale, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii militari în dosarul "Revoluției".

Potrivit rechizitoriului, din probele strânse de procurori rezultă că, în intervalul 16 - 22 decembrie 1989 - orele 12,00, numărul total al decedaților a fost de 153 de persoane, au fost înregistrați 831 de răniți, fiind reținuți/lipsiți de libertate 890 de revoluționari.

"Represiunea armată exercitată în intervalul 16 - 22 decembrie 1989 împotriva maselor de revoluționari a fost exercitată de toate structurile militare ale României (MI-DSS, MApN). Coordonarea represiunii a fost făcută de președintele Nicolae Ceaușescu (comandant suprem al forțelor armate), prin intermediul vârfurilor de comandă din cadrul MI-DSS și MApN. Au fost implicați direct și toți șefii de direcții militare aparținând MI-DSS și MApN. Pe cale de consecință, responsabili pentru represiunea revoluționarilor în intervalul 16-22 decembrie 1989 sunt fostul președinte Nicolae Ceaușescu și vârfurile de comandă ale MApN și ale MI-DSS", se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun că, în represiunea exercitată de militari până pe data de 22 decembrie 1989, nu au fost implicate persoane din afara țării, iar străinii reținuți după această dată, suspecți de săvârșirea unor acte de terorism, au fost eliberați deoarece suspiciunile nu s-au adeverit.

"În perioada de după evenimentele revoluționare, în spațiul public s-a speculat că pentru represiunea exercitată până la data de 22 decembrie 1989 au fost folosite și persoane din afara țării (în special din zona arabă, date fiind relațiile foarte bune dintre Nicolae Ceaușescu și liderii arabi). Cu toate acestea, analiza întregului material probator nu a relevat indicii edificatoare pentru implicarea unor astfel de elemente, în exercitarea represiunii. Așa cum se va devoala într-un alt capitol, ulterior datei de 22 decembrie, au fost reținuți străini suspecți de săvârșirea unor acte de terorism, însă, fără excepție, suspiciunile nu s-au adeverit, iar aceste persoane au fost eliberate", precizează anchetatorii.

Procurorii mai spun că, în decembrie 1989, în contextul răspândirii unei psihoze a terorismului, au fost reținute 1.425 de persoane sub suspiciunea că erau securist-teroriste, dintre care 25 au fost cetățeni străini.

"O problemă controversată are în vedere persoanele suspectate de acte de terorism, reținute în marile orașe ale României, după debutul inducerii în eroare, adică ulterior serii de 22 decembrie 1989. Cercetările efectuate în prezentul dosar au evidențiat că persoanele reținute ca fiind suspecte nu au fost surprinse în circumstanțe concrete, apte a demonstra efectuarea cu rea-credință a unor activități de tip terorist. (...) Din aproape în aproape, s-a născut și s-a extins, până la generalizare, psihoza terorismului. Pe fondul acestei psihoze au existat numeroase rețineri de persoane, suspectate ca fiind securist-teroriste. Datele obținute prin cercetările efectuate de parchetele militare ulterior Revoluției au relevat că 1.425 de persoane au fost reținute sub suspiciunea că erau securist-teroriste (nu toate aceste persoane s-au constituit părți civile în dosar). Dintre acestea, 820 de persoane au avut calitatea de militar, 580 au fost civili, iar 25 au fost cetățeni străini. Din rândul acestor persoane, 253 au aparținut MI, 547 au fost cadre ale DSS, 20 cadre ale MApN, restul de 605 fiind civili (români și străini). Cele mai multe rețineri au fost efectuate pe raza municipiului București (824 de persoane). Alte orașe ale țării unde s-au înregistrat astfel de conduite au fost: Sibiu, Timișoara, Brașov, Craiova, Cluj-Napoca, Bacău, Constanța, Oradea, Brăila, Slobozia, Târgu-Mureș și Iași", arată procurorii.

Conform anchetei procurorilor militari, toate persoanele reținute au fost eliberate, deoarece nu s-a putut dovedi că au efectuat într-adevăr acte de terorism.

"Toate persoanele reținute au fost ulterior eliberate. Unele au fost cercetate penal, fiind date 645 de soluții de neurmărire penală. Patru persoane au fost trimise în judecată, însă în sarcina lor a fost reținută infracțiunea de deținere ilegală de armament și nicidecum nu a fost probată vreo acțiune cu caracter terorist. În legătură cu străinii reținuți, cercetările au relevat că au existat mai mulți cetățeni arabi (iranieni, sudanezi sau iordanieni) studenți la Facultatea de Medicină din București, care au fost reținuți, uneori în mod repetat, de populație, pentru simplul fapt că, judecând după aspectul lor, păreau a fi arabi și așadar potențiali teroriști'', se mai arată în rechizitoriu.

În acest dosar, fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată de procurorii militari pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității. De asemenea, au fost trimiși în judecată Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, și gen. (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.