Dosarul Revoluției a fost clasat: Procurori: "S-au tras focuri de armă pe fond de stres și oboseală"

"Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la 709 persoane decedate, 1855 persoane rănite prin împușcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reținute.
Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. În unele situații decesul s-a datorat manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor. De asemenea, nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împușcare, existând situații în care decesul s-a datorat altor cauze (ex. agresiune, incendiere, accident rutier, accident aviatic etc.).

În unele situații, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracțiunilor de omor au fost trimiși în judecată și condamnați. În alte situații cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, soluții care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situații în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împușcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte și de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale în cauză, prin Ordonanța din 14.10.2015 s-a dispus:

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare.

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există;

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, reținându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală;
- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe și instigare la infracțiunea de lovire sau alte violențe, reținându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală și instigare la infracțiunea de vătămare corporală, reținându-se că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și instigare la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și existența unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea;

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de furt și distrugere, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale;

- clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ultraj, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale;

- clasare cauzei sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă și instigare la infracțiunea de purtare abuzivă, reținându-se că a intervenit amnistia", anunță un comunicat al Parchetului.

"Pe fond de stres s-au executat focuri de armă"

"Dacă până la momentul în care fostul președinte Nicolae Ceaușescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forțele de ordine au acționat, în baza ordinelor și măsurilor dispuse de factorii politici și militari, împotriva manifestanților care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate și democrație, după acest moment, în condițiile în care euforia generală privind victoria revoluției a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării, cu ajutorul unor forțe fidele, nu a mai existat o acțiune a organelor statului împotriva manifestanților ci o acțiune comună îndreptată, conform percepției create, împotriva unor elemente contrarevoluționare, care acționau împotriva voinței întregii populații.

În acest context, pe fondul lipsei de cooperare și coordonare, inițiativele unor militari și civili de a pătrunde în anumite imobile ori de a verifica acoperișurile unor clădiri, fără încunoștințarea celorlalte forțe aflate în zonă, au creat derută și reprezentări greșite, cu consecința deschiderii focului concentrat și producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseală și stres acumulată a afectat aprecierea lucidă și obiectivă a realității înconjurătoare, existând situații în care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu ușurință, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate în deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, în condițiile existenței doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcția imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleași stări de oboseală și stres, au existat și situații în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiași unități sau între unități militare", precizează comunicatul.

O anchetă anevoioasă

Procurorii militari au luat decizia de a clasa dosarul Revoluției la aproape 26 de ani de la evenimentele din '89. A fost o anchetă anevoioasă care, în '95, s-a finalizat cu o decizie de neînceperea urmăririi penale împotriva niciunei persoane, după au fost controverse legate de această decizie și au hotărât să se facă și alte verificări mai ample, raportate la  revoluția din 1989. Printre explicațiile pentru clasarea acestui dosar s-ar putea număra prescrierea faptelor sau faptul că procurorii care au cercetat nu au constatat că s-au comis anumite infracțiuni, a transmis corespondentul Realitatea TV, Ionela Arcanu.

Reamintim că până în septembrie 2013, Parchetul General condus de Tiberiu Nițuse se angajase să finalizeze ancheta în acest dosar, în condițiile în care, în 24 mai 2011, statul român a fost condamnat de CEDO în procesul intentat de Asociația "21 Decembrie" și alte persoane pentru încălcarea dreptului la viață și la respectarea vieții private, privind ancheta din acest dosar.

Dosarul Revoluției a ajuns în aprilie 2011 la Secția de urmărire penală a Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Secția Parchetelor Militare (SPM) și-a declinat competența de soluționare, potrivit Mediafax.

În 24 mai 2011, statul român a fost condamnat de CEDO, completul de șapte judecători de la secția a III-a a Curții Europene hotărând, atunci, că statul român a încălcat articolele 2 și 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viață și, respectiv, la viață privată și de familie.

Astfel, Curtea a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae și Elena Vlase, pentru încălcarea articolului 2, în ancheta privind moartea fiului lor, precum și de 6.000 de euro președintelui Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, pentru încălcarea articolului 8, întrucât SRI nu i-a răspuns unei solicitări privind interceptarea sau nu a telefonului ori dacă a fost filat. Totodată, Guvernul român trebuie să plătească 20.000 de euro avocaților Antonie Popescu, Ioana Sfîrăială și Ionuț Matei, care l-au reprezentat pe Mărieș.

Potrivit soluției CEDO, Mărieș a participat activ la Revoluția din 1989, iar de-a lungul anilor a solicitat de mai multe ori anchetarea incidentelor din timpul manifestațiilor anticomuniste. Președintele Asociației "21 Decembrie" a susținut că, în 1990, a fost supravegheat ilegal de autoritățile statului, care i-au interceptat telefonul.

CEDO a stabilit că România are o legislație necorespunzătoare în ceea ce privește colectarea și păstrarea datelor personale de către serviciile secrete. Potrivit Curții, autoritățile române nu au respectat dreptul la viață privată a lui Mărieș și nu numai.

Vom reveni cu mai multe amănunte.