Mega-dosarul "Mineriadei", un nou episod. Miron Cozma s-a contrat cu victimele minerilor (VIDEO)

Tensiune la Tribunalul Capitalei, acolo unde a avut loc al doilea termen în procesul Mineriadei din iunie '90.

Miron Cozma, fostul lider al ortacilor din Valea Jiului, s-a contrat pe scările instanței cu oamenii care au avut de suferit în evenimentele de acum 18 ani. Deși trimis în judecată, el susține că e nevinovat.

Ion Iliescu și Petre Roman, aflați și ei pe lista inculpaților, au lipsit de la înfățișare. Patru ore a durat doar strigarea tuturor celor peste 1300 de persoane implicate în dosar.

Sute de persoane au luat cu asalt Tribunalul Capitalei, unde a avut loc a doua înfățișare în procesul Mineriadei din iunie '90. În fața sediului instanței, spiritele s-au încins atunci când o parte a celor implicați l-au văzut pe Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului.

Aflat încă la început, la opt luni de la finalizarea anchetei, procesul se anunță a fi unul maraton. Mai cu seama că, în dosar, sunt peste 1.300 de părți implicate.

Ancheta nu a multumit nici până acum pe toată lumea.

Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, a declarat la intrarea în Tribunalul București că se solicită acordarea de termene scurte și celeritatea actelor de cercetare judecătorească din cazul Mineriadei.

"Se așteaptă o decizie de atâția ani, trebuie să fie o decizie rapidă, pentru că dosarul să între în firesc, în sensul de a merge în instanță și pentru a fi începută judecată. Această fază preliminară trebuie să se încheie cât mai repede. Este normal că inculpații nu s-au prezentat. Ion Iliescu, președinte de onoare a Frontului Salvării și astăzi al PSD-ului. Este ceva normal. Aceeași atitudine aroganța a criminalilor din decembrie 89 și până în 2018", a spus Mărieș, citat de ziare.com.

Avocații părților civile au depus la termenul trecut o cerere de sechestru pe averile inculpaților.

Magistrații de la Instanța supremă dezbat, joi, al doilea termen în cameră preliminară al dosarului "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității.

Judecarea dosarului are loc la Tribunalul București deoarece instanța supremă nu are un spațiu adecvat pentru desfășurarea acestui proces în care sunt foarte multe părți civile.

Primul termen al dosarului a avut loc pe 20 februarie, la Curtea Militară de Apel, însă sala repartizată s-a dovedit neîncăpătoare pentru sutele de oameni veniți la proces, astfel încât a izbucnit un scandal, după ce persoanele citate ca părți civile au fost nevoite atunci să stea afară, în frig, așteptându-și rândul să fie strigate de pe o listă.

Peste 1.400 de oameni sunt așteptați să se prezinte la proces, fiind citați ca părți civile.

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 este compus din 413 volume, iar rechizitoriul are 2.000 de file.

În timpul anchetei, au fost audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

De asemenea, au fost deferiți justiției: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susțin că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, SRI, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a 4 persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

Represiunea autorităților a continuat în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii din mai multe județe ale țării, care deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.

"Aceste evenimentele au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă 'rebeliune de tip legionar'. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, 'elemente extremiste, reacționare', fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind 'golani'. Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990", mai spun procurorii.

Fostul președinte Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forță a manifestanților din Piața Universității, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din București.