Dosarul Colectiv. Cum motivează instanța eliberarea lui Piedone din arest preventiv

Thursday, 26 November 2015, 17:20 Sursă: REALITATEA TV

Primarul nu este şi pompier. Aceasta este, pe scurt, concluzia Curţii de Apel Bucureşti, care a explicat de ce l-a eliberat pe Cristian Popescu Piedone în dosarul Colectiv. Magistratul care a luat decizia consideră că cei din primărie nu puteau fi responsabili de faptul că legislaţia era ambiguă. Mai mult, în opinia magistratului, probele administrate de DNA "nu formează convingerea unei suspiciuni rezonabile privind săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt cercetați".

Adaugă părerea ta

Magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti, Luchian Constantin Constantinescu, consideră că era atribuţia pompierilor şi nu a angajaţilor din primărie să verifice dacă în clubul Colectiv se respecta legea.

"Prerogativele principale privind apărarea împotriva incendiului aparțin Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Art. 14. lit. f) din Legea nr. 307/2006 prevede că primarul 'dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizațiile și acordurile pe care le emite'. Or, primarul nu emite autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, așadar nu intră în atribuțiile sale să verifice dacă agentul economic îndeplinește măsurile stabilite printr-o astfel de autorizație", se arată în motivarea instanței.

De asemenea, magistratul de la Curtea de Apel îl critică dur pe cel de la Tribunal care a dispus arestarea lui Cristian Popescu Piedone. Concret, magistratul îi reproșează colegului său de la Tribunalul București care a dispus arestarea lui Piedone că "nu s-a aplecat însă cu suficientă atenție asupra legislației în acest domeniu, atribuind primarului responsabilități în ceea ce privește controlul în domeniul apărării împotriva incendiilor care, în realitate, aparțin altei instituții, concluzionând doar pe baza unei interpretări discutabile că eliberarea de către Primărie a autorizației de funcționare era condiționată de prezentarea autorizației la incendiu emise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și că acest aspect a fost cunoscut de către inculpați".

Judecătorul mai arată că infracţiunea de abuz în serviciu ar fi trebuit să urmărească un folos injust pentru Clubul Colectiv, lucru care nu s-ar fi întâmplat. Mai mult, Curtea de Apel consideră că nu pot fi făcuţi responsabili fostul primar şi cei doi funcţionari de faptul că legislaţia privind autorizaţiile de funcţionare este ambiguă.

"În opinia Curții, aceste condiții necesare angajării răspunderii penale a inculpaților pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual nu sunt îndeplinite în stadiul actual al anchetei. În primul rând, se remarcă faptul că, până la data soluționării propunerii de arestare preventivă, în afara contactelor prilejuite de procedura de obținere a avizului și autorizației de funcționare, nu s-a conturat existența altor relații între administratorii clubului Colectiv, pe de-o parte, și inculpații Popescu Cristian Piedone, Luminița Ganea și Aurelia Iofciu, apropiați ai acestora sau alți funcționari ai Primăriei Sectorului 4 București, pe de altă parte", se arată în motivare, potrivit Agerpres.

Relevantă în acest sens este declarația lui Paul Gancea, administrator al clubului Colectiv, care a susținut că "nu au fost făcute sponsorizări pentru activități desfășurate de Primăria Sectorului 4 prin SC Colectiv Club SRL ori prin alte societăți în care are calitatea de acționar sau administrator, nu a fost rugat de vreun funcționar din cadrul Primăriei Sectorului 4 să găzduiască evenimente la clubul Colectiv, nu i s-a cerut în mod direct sau prin persoane interpuse bani, bunuri sau alte servicii de către funcționarii publici în cadrul procedurii, nu a oferit asemenea foloase funcționarilor, nu îl cunoaște personal pe Popescu Cristian Piedone și nici pe vreun membru al familiei acestuia".

În al doilea rând, magistratul declară este foarte greu de acceptat din punct de vedere logic ca Piedone și ceilalți funcționari ai Primăriei Sectorului 4 care își desfășoară activitatea în Serviciul Autorizări Comerciale sau în Direcția Juridică "au cunoscut sau au prevăzut că HCL nr. 22/29.02.2012 privind aprobarea procedurii obținerii acordului de funcționare pentru desfășurarea activităților economice nu ar respecta legislația în domeniul securității la incendiu și cu toate acestea, în decurs de mai mulți ani, au acceptat să încalce legea, riscând să suporte sancțiuni chiar de natură penală".

Judecătorul are în vedere că, potrivit art. 45 alin.1 și art. 49 alin.1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Consiliul local adoptă hotărâri, cele cu caracter normativ devenind obligatorii și producând efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică.

Conform Hotărârii nr. 55/28.08.2008 emisă de Consiliul Local al Sectorului 4 privind aprobarea procedurii obținerii acordului de funcționare pentru desfășurarea activităților economice în zonele publice, modificată și completată prin HCL nr. 22/29.02.2012, rezultă care sunt condițiile pentru ca un agent economic să obțină acordul de funcționare.

Însă, printre actele necesare pentru obținerea acordului de funcționare nu se regăsește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor.

De asemenea, potrivit art. 19 alin. 1 lit. e și art. 20 din Legea nr. 340/2004, competența verificării legalității actelor administrative ale Consiliului local aparține prefectului.

Prefectul poate verifica măsurile întreprinse de primar sau de președintele Consiliului județean în calitatea lor de reprezentanți ai statului în unitatea administrativ-teritorială și poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare, în condițiile legii.

"Or, până în prezent, prefectul nu a sesizat niciun aspect care să atragă atenția în sensul nelegalității HCL sus-menționate sau în legătură cu nerespectarea acesteia a HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu. Curtea mai reține că, din punct de vedere al măsurii de respectare a securității la incendiu, potrivit Legii nr. 307/2006, agentul economic este obligat să solicite și să obțină autorizațiile de securitate la incendiu prevăzute în HG nr. 1736/2006. Ordinul nr. 3/2011 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă este un act normativ emis de ministrul Administrației și Internelor, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este instituția care are obligația de a lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor actului", se mai arată în motivare.

Astfel, articolul 23 prevede că inspectoratele, prin inspecțiile de prevenire, pe timpul execuției obiectivului de investiții până la emiterea autorizațiilor, verifică prin controale periodice, prin sondaj, respectarea executării lucrărilor din documentațiile avizate privind îndeplinirea cerinței esențiale "securitate la incendiu", respectiv realizarea adăposturilor de protecție civilă sau a punctelor de comandă.

De asemenea, conform art. 28 alin. 2 din Legea nr. 307/2006 pentru apărarea împotriva incendiilor, "controlul de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se exercită, la nivel central, prin inspecția de prevenire și alte compartimente și unități din structura sau subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspecțiile de prevenire din cadrul inspectoratelor, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întregul teritoriu al României, potrivit competențelor".

Potrivit art. 46 alin. 1 din aceeași lege, "constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 44 se fac de către personalul prevăzut la art. 28 alin. (2)".

"Așadar, prerogativele principale privind apărarea împotriva incendiului aparțin Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Art. 14. lit. f) din Legea nr. 307/2006 prevede că primarul 'dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizațiile și acordurile pe care le emite'. Or, primarul nu emite autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, așadar nu intră în atribuțiile sale să verifice dacă agentul economic îndeplinește măsurile stabilite printr-o astfel de autorizație", mai spune judecătorul Luchian Constantin Constantinescu.

Mai mult, administratorii clubului Colectiv au avut întâlniri cu reprezentanții ISU, însă modul în care aceștia din urmă și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu face obiectul cercetărilor într-un alt dosar instrumentat de DNA.

"În contextul de ansamblu al faptelor astfel cum a fost reținut de către Curte, împrejurarea că cererea pentru obținerea avizului de funcționare a fost depusă în 06.11.2014 iar solicitantul nu s-a prezentat în termenul de 50 de zile prevăzut pentru ridicarea actelor, dar cu toate acestea în 14.01.2015 documentele au fost eliberate, nu poate atrage o răspundere de natură penală a funcționarilor din cadrul Primăriei Sectorului 4 București. Așadar, Curtea constată că nu este îndeplinită condiția generală prevăzută de art. 202 alin.1 din Codul de procedură penală pentru a se dispune arestarea celor trei inculpați sau luarea unei alte măsuri preventive față de aceștia, neexistând probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, motiv pentru care, în temeiul art.425 (1) alin. 7 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite contestațiile", se arată în decizia Curții de Apel București prin care s-a dispus eliberarea lui Piedone și a celor două funcționare din arest preventiv.

Curtea de Apel București a dat publicității, joi, motivele pentru care judecătorul Luchian Constantin Constantinescu a dispus pe 11 noiembrie eliberarea din arest preventiv a fostului primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual, în legătură cu eliberarea autorizației de funcționare pentru clubul Colectiv.

Tot atunci, au fost puse în libertate și două funcționare de la Primăria Sectorului 4: Aurelia Iofciu, șef Serviciu autorizări comerciale, și Luminița Larisa Ganea, angajată în cadrul aceluiași serviciu.