Doliu imens în lumea artei. A murit unul dintre cei mai apreciați pictori români

În ultimii ani, Gheorghe I. Anghel a expus în câteva galerii franceze și a primit Premiul „Breauté” al Academiei Franceze pentru cel mai bun artist străin din Franța, medalia de argint a Salonului internațional de pictură de la Grand Palais din Paris, Premiul „Edouard Marcel Sandoz” și Premiul „René Carré” al Fundației Taylor.”

"L-am cunoscut în 2006, când am vorbit la un vernisaj al unei expoziții a lui, în sala de la parterul Ministerul Culturii, acum, la Muzeul Satului. Sigur că îi știam pictura, dar nu avusesem ocazia să vorbesc cu el, până atunci. Ne-am împrietenit repede și l-am cunoscut, încetul cu încetul, nu doar ca pictor, ci și ca poet și prieten al artiștilor. Era pasionat de Mediterana și se simțea acasă la el nu doar în Grecia strămoșilor, ci oriunde, pe țărmurile Mării. M-a rugat să îi spun Iorgu, după moda grecească. Probabil că unul dintre cele mai emoționante vernisaje la care am asistat a fost cel de acum câțiva ani, la Muzeul Național al Țăranului Român - a fost ultima lui expoziție în muzeul nostru - când a plâns, pur și simplu, vorbind despre peregrinările lui prin Alexandria. Profesor eminent și artist desăvârșit, Gheorghe Anghel s-a stins, azi dimineață. Dumnezeu să îl odihnească!", a transmis managerul Muzeului Țăranului Român, Virgil Ștefan Nițulescu, într-o postare pa pagina sa de Facebook.

GALERIE

"Pictura lui Gheorghe Anghel, fără a ocoli gestualismul, a devenit o specie a continuului, "o stare de a picta" care s-a rafinat de-a lungul unui har netulburat. Este, în primul rând, o stare de vibrație cromatică nu spre atmosferizare, ci spre combustie. Nu se deschid spații, ci se exfoliază țesuturile lucrurilor și văluri de memorie, cu figurația bruionată rudimentar, cea a stiletului pe zid. Pensula scrijelește sau mătură coaceri, uscări, patina de vremuri, colb și cenușă", nota criticul de artă Aurelia Mocanu, citată de UAP.