Document CIA ultra-secret despre viitorul României și separarea din cadrul UE

Încă din 1990, CIA, a făcut câteva previziuni asupra viitorului Europei de Est, care ulterior s-au adeverit. Separația României și Bulgariei de restul statelor europene era văzută drept un scenariu posibil imediat după căderea comunismului.

Documentul realizat în aprilie 1990, și publicat de adevarul.ro. a fost realizat de înalți experți din cadrul CIA, dar și din departamentele de informații ale armatei americane. Actul consemna că în Europa centrală și de est erau țări, precum România, Bulgaria, Albania și probabil, Iugoslavia mult mai deschise către criteriile occidentale, lucru care nu le garanta neapărat așezarea la aceeași masă cu occidentalii.

Analiza CIA se confirmă și acum. Premierul olandez, Mark Rutte, a anunțat, vineri, la Bruxelles, că a adresat invitația, acceptată de șefii de state și guverne din Grupul Vișegrad, extinsă și către reprezentanții la nivel înalt din cele trei țări baltice, să vină la un mini-summit pentru a discuta problemele legate de proiectele privind remodelarea proiectului european.

Noi și bulgarii, dar și croații venind din aceeași lume fost comunistă, nu am fost invitați. S-a tras o linie. "Se transmite un mesaj. Iar asta mi-a adus aminte de un document absolut senzațional care, la începutul anului 1990, dădea poate cea mai precisă și amănunțită predicție asupra a ceea ce urma să fie Europa și relațiile între grupul țărilor occidentale și noii veniți", scrie Cristian Unteanu pe Adevarul.ro.

"Citiți-le, vă rog, din perspectiva jocurilor care se fac acum. Și veți vedea că niciunul dintre jocurile de acum nu se naște spontan ci este continuarea, rezultatul sau produsul combinat al unor dezvoltări anterioare, cele mai multe bazate pe asemenea „analize de oportunitate strategică", spune jurnalistul.

Fiecare dintre mari jucători strategici are o îndelungă, foarte precisă și bine documentată memorie instituțională, cea care-i permite să acționeze pe termen lung scurt, mediu și lung pe baza unor scenarii alternative. Iată un asemenea scenariu.

În funcție de parametrii prezentați, putem înțelege cu mult mai bine întreaga istorie a spațiului în care ne aflăm, în general, precum și a României în particular, din aprile 1990 până acum.

Să vedem cum s-au adeverit sau nu previziunile lor și să estimăm cât de corecte (dar și de informate, corect și la timp) au fost poziționările liderilor noștri politici din acești 27 de ani de democrație românească regăsită.

Documentul face parte din categoria National Intelligence Estimate (NIE 12-90) și este din aprilie 1990. La el au contribuit experți de înalt nivel din mai multe departamente din cadrul CIA dar și din departamentele de informații ale armatei, terestre, marinei și al forțelor aeriene.

„Revoluțiile din Europa de Est vor oferi bazele pentru dezvoltarea democrației și economiilor de piață. Dar nu va fi un proces linear, iar un număr de țări vor continua să se confrunte cu instabilitate politică, tulburări etnice și probleme economice" - se spune în document. Ocazie cu care se transmite și avertismentul că „rămâne deschisă posibilitatea unor reveniri ale totalitarismului, mai ales în zona Balcanilor, acolo unde dispariția hegemoniei comuniste riscă să reînvie vechile animozități etnice, confruntările civile și tensiunile interstatale".

Foarte interesant și semnificativ, validat de toate evoluțiile ulterioare este că, chiar la acel moment de început, experții americani în domeniul informațiilor transmiteau foarte clar că „evoluțiile evenimentelor din regiune fac ca desemnarea de „Europă de Est" devine din ce în ce mai imprecisă". Aceasta deoarece, spuneau ei, va exista o deosebire fundamentală între evoluția țărilor din grupul central și est european (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Germania de Est) considerate a merge mai departe în procesul lor de asociere cu Occidentul și cel al țărilor balcanice (Bulgaria, România și Albania, care se vor așexa pe acest drum într-un ritm separat.

Se atrage atenția unei dezvoltări care s-a dovedit a fi nu numai reale, dar și care a marcat profund modul în care s-au structurat diferitele societăți din zona estului european, căci se estima că, chiar în condițiile unei reforme economice reușite, va exista o presiune inerentă socială „care va pune la încercare răbdarea populației care s-a săturat de viața grea și care este în mod tradițional cinică în raport cu promisiunile politice".

În acest sens, spun autorii documentului, „cea mai importantă primejdie pe termen scurt cu care se confruntă democratizarea în Europa de Est este ca întregul proces să-și piardă din suflu pe măsură de dispare euforia populară și nu au avut loc decât puține îmbunătățiri economice".

„Cel mai rău dintre scenarii - cel mai probabil în România și Iugoslavia - nu va presupune o întoarcere a regimurilor comuniste, ci apariția autoritarismului, o din ce în ce mai mare reprimare a minorităților etnice, tulburări civile și chiar apariția cadrului pentru fricțiuni interstatale mai mari".

În ce privește relația zonei cu URSS, se estima corect faptul că „proximitatea geografică, problemele de securitate, materiile prime și piața" pe care aceasta din urmă o reprezintă vor continua să reprezinte „un factor major".

Dar analiștii americani se dovedesc exagerat de optimiști atunci când spun că „un Kremlin chiar agresiv nu va schimba substanțial (sau nu o va putea face) cursul evenimentelor în Europa de est, iar Moscova va urmări să înlocuiască dominația pierdută în estul continentului cu avantajul unor acorduri mai largi cu Europa ca întreg".