Faptele comise de Nicușor Constantinescu în dosarul Centrului Militar Zonal sunt de o gravitate deosebită, iar activitatea sa infracțională a avut consecințe serioase asupra securității naționale, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel Constanța la decizia prin care fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată.
Curtea de Apel Constanța precizează că acțiunile lui Nicușor Constantinescu legate de Centrul Militar Zonal (CMZ) au fost derulate pe o perioadă îndelungată, între 2009 – 2013, fiind concepute pentru a prejudicia această instituție, se arată în motivarea instanței la decizia prin care fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța a fost condamnat la închisoare, scrie News.ro.
“Incidența legii penale în cauză derivă din perioada îndelungată în care s-a derulat infracțiunea (între anii 2009 – 2013), din reaua-credință a inculpatului care a acționat în mod repetat, pe o lungă perioadă de timp, acțiunile și inacțiunile sale fiind concepute și săvârșite în mod concertat în vederea producerii urmările specifice infracțiunii, respectiv tulburări însemnate în funcționarea Centrului Militar Zonal Constanța, vătămări ale drepturilor și intereselor legale ale Ministerului Apărării Naționale, precum și prejudicii materiale acestei instituții, în scopul de a paraliza complet activitatea Centrului Militar Zonal Constanța, pentru a determina instituția să părăsească sediul pe care îl ocupa, fără a exista pentru aceasta acordul prealabil și obligatoriu al Ministerului Apărării Naționale și fără a asigura un alt imobil amenajat și utilat conform prevederilor legale, în condiții care să nu afecteze desfășurarea activităților specifice”, se arată în motivarea instanței.
Astfel, Nicușor Constantinescu a încetat să aloce fonduri către Centrul Militar Zonal, a dispus rezilierea contractelor de utilități și a refuzat să repare sediul respectiv. Instanța a stabilit că faptele comise de Nicușor Constantinescu au avut consecințe serioase asupra securității naționale.
“Totodată, faptele reținute în sarcina inculpatului sunt de o gravitate deosebită, depășind cu mult importanța unei simple contravenții, iar activitatea infracțională continuată a inculpatului a avut consecințe serioase asupra securității naționale, intrând în sfera ilicitului penal”, precizează sursa citată.
Magistrații au menționat în motivarea deciziei de condamnare că Nicușor Constantinescu a comis faptele cu intenție directă, știind că acțiunile sale vor tulbura activitatea CMZ.
“Se reține că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa cu intenție directă, în sensul că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale și a urmărit producerea acestora, respectiv tulburarea activității Centrului Militar Zonal Constanța și evacuarea acestuia din sediul atribuit prin lege, precum și obținerea unui folos patrimonial necuvenit în bugetul Consiliului Județean (fonduri ce se datorau, în temeiul legii, Centrului Militar Zonal Constanța), în vederea dirijării sumelor astfel obținute în alte direcții”, se precizează în motivarea instanței.
Astfel, încă din ianuarie 2008 Statul Major General al Ministerului Apărării îl informase pe Nicușor Constantinescu că se impune alocarea unor spații corespunzătoare Centrului Militar Zonal și că restrângerea spațiilor acestuia “sunt de natură să creeze vulnerabilități în sistemul de protecție a informațiilor clasificate și să afecteze eficiența activităților specifice desfășurate de centrul militar.”
Instanța consemnează că fără o motivare pertinentă, începând cu anul 2009, Nicușor Constantinescu nu a mai alocat resursele financiare necesare pentru buna funcționare a CMZ, încălcându-și cu știință obligațiile legale care decurgeau din funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța.
Magistrații au menționat că a fost evidentă reaua credință a lui Nicușor Constantinescu de a vătăma Centrul Militar Zonal deoarece CJ Constanța avea fondurile necesare ca activitatea CMZ să nu fie perturbată, dar le-a utilizat în cu totul alte domenii.
“Reaua credință a inculpatului este în acest context evidentă, rezultând și din faptul că autoritatea publică condusă de inculpat a dispus de resursele care i-ar fi permis corecta îndeplinire a unor obligații legale privind asigurarea financiară și materială a unui domeniu esențial cum este apărarea țării, însă a înțeles să utilizeze resursele respective în cu totul alte domenii cu privire la care nu existau asemenea obligații”, se arată în motivare.
La sfârșitul lunii iunie, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat definitiv pe Nicușor Constantinescu la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, mărind astfel pedeapsa care fusese aplicată de instanța de fond, anume de trei ani și jumătate de închisoare.
Fostul președinte al CJ Constanța a mai primit două condamnări, dar acestea nu sunt definitive. Astfel, Tribunalul București l-a condamnat la șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu pentru că a refuzat aprobarea construirii unui parc eolian, iar Curtea de Apel București l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru mai multe fapte de abuz în serviciu. De asemenea, Nicușor Constantinescu este judecat și în alte dosare, aflate pe rolul instanțelor din București și Constanța.
