Anul acesta, Ion Popa a lansat o carte. Se numește „Noaptea dreptății românești” și vizează perioada 2005-2020.
În paginile cărții sale, magistratul dezvăluie un sistem bine pus la punct, în care intrau președintele, serviciile secrete, procurorii, acoperiții din presă, postacii, ONG-urile, reţelele sociale, grupările de presiune stradală și organizaţiile profesionale ale magistraţilor. Scopul general - care a și fost atins, scrie Ion Popa - era de a se crea o justiție paralelă.
Fostul magistrat povestește cum s-a instituit, prin lege, o modalitate de teleportare a procurorilor de la cel mai mic nivel al sistemului judiciar la vârful Parchetului General. Aceștia nu erau puși numai în funcții de execuție, ci și în funcții importante de conducere. Ca exemplu o dă pe Laura Codruța Kovesi. Ea avea grad de parchet de tribunal, acolo ajunsese profesional, prin examen și de acolo a fost promovată exploziv în fruntea Parchetului General. A descris-o în carte ca fiind „o victimă a unei beții de putere venită mult prea devreme, în exces, și generatoare a unor grave deviații de comportament profesional și uman”.
În carte, magistratul mai dă exemple de execuții ale procurorilor și judecătorilor care nu doreau să intre în acest sistem de justiție paralelă. Aceștia erau avertizați și șicanați în moduri teribile. Cine refuza să accepte plicuri galbene cu sentințe deja scrise, putea păți la fel ca Alina Bica, ridicată de pe stradă, în trafic, sau precum judecătorul Stan Mustață, care a pierit în închisoare după lungi suferințe medicale.
Și cazul lui Adrian Năstase a fost unul dintre subiectele abordate de fostul magistrat. Acesta susține că închiderea lui Năstase a avut menirea de a da exemplu celor care nu vor să se supună noului regim din justiție. „Important era să-l scoată din joc și să le dea de înțeles și altora că li se putea întâmpla și lor”, a explicat el.
Într-un interviu acordat jurnalistului Dan Andronic de la EVZ.ro, fostul magistrat Ion Popa a exemplificat starea de teroare pe care o impunea justiția paralelă, din perioada 2009-2015.
„Să luăm exemplul lui George Bălan. George Bălan a fost exact în aceeași situație. I s-a deschis un dosar, a trebuit să plece din Consiliul Superior al Magistraturii că era vicepreședinte la vremea respectivă, a trebuit să plece din profesia de procuror, a trebuit să-și găsească un alt început și a intrat în avocatură. Eu l-am cunoscut bine și i-am cunoscut și familia. Nu pot să vă spun prin ce a trecut în acele momente. Avea 30 de kg cu servietă cu tot. Și-au dus copilul la țară, au întrerupt internetul și televizorul să nu audă toate lăturile care se aruncau în capul lui, iar după 3-4 ani s-a dovedit că e nevinovat”, potrivit EVZ.ro
S-a greșit, spune magistratul, în momentul când procurorul General a primit competențe, prin legea 247, să delege în tot sistemul pe cine vrea. În felul acesta s-a ajuns ca oameni de la talpa organizării judiciare să ajungă la aceste direcții ale parchetului, DNA, DIICOT sau chiar în Parchetul General și în funcții nu numai de execuție, ci și de conducere.
Rezultatele s-au văzut pentru că oricât ai fi de entuziast când ești tânăr la vârful Parchetului ai nevoie de o experiență solidă ca să poți comunica cu ceilalți, inclusiv cu reprezentanții serviciilor secrete, explică judecătorul Popa.
Se vorbește acum despre desființarea „Secției Speciale”, care anchetează fapte ale magistraților. Despre acest subiect, Ion Popa spune că suntem pionieri în Europa prin existența sa. Explicația lui pentru dorința de a fi desființată este cinstea procurorilor din cadrul SIIJ, care nu sunt datori politicului. Până la apariția SIIJ, justiția se făcea în aplauzele sau țipetele publicului.
„Controlul judiciar era un instrument pentru că făcea și el parte din etapa de umilire publică. Te obliga să te duci de fiecare dată la poliție, de fiecare dată era alaiul corespunzător, de fiecare dată erau protestatarii, mai mulți sau mai puțini, care strigau , cu impresie generală la public. Toate astea ca la final, când ținta urma să fie condamnată, opinia publică să rămână cu senzația că e firesc, fiind bombardată permanent cu date negative despre cel în cauză”.
În cartea „Noaptea dreptății românești” se regăsesc nume grele: Monica Macovei, Daniel Marius Morar, Livia Stanciu, Cristi Vasilică Danileț și foștii șefi ai SRI. 350 de pagini în care se arată cum brațul lung al justiției a fost încătușat timp de 15 ani și cum vieți și cariere au fost pur și simplu zdrobite, cum afaceri mari românești au fost puse pe butuci și la ce nivel ajunsese fabrica de dosare penale.
