Destinul ultimului rege al României: "Îmi amintesc o cină cu Hitler, era în 1941, la Berlin"

"Miguel I, ultimul rege al României, este unicul supraviețuitor dintre șefii de Stat europeni din Al Doilea Război Mondial. Popularitatea sa actuală a dat din nou strălucire monarhiei la București, unde s-a răspândit zvonul că ar putea fi restaurată, deși în persoana prințului Charles al Angliei. Ne primește în casa sa din Geneva, unde își amintește, la 90 de ani, scurta sa domnie și lungul său exil", scrie El Pais în debutul reportajului realizat acasă la Regele Mihai, în Elveția.

"Nu există steag, nici stemă națională, care să distingă această discretă vilă de celelalte case care o înconjoară. Dar între pereții săi albi trăiește o relicvă a trecutului, ultimul rege al României. Singurul supraviețuitor dintre șefii de Stat europeni activi în Al Doilea Război Mondial. Unicul caz de monarh asociat cu puterile Axei, mai întâi, și cu Aliații, mai apoi, care mai trăiește pentru a putea s-o povestească. Martor, puțin cunoscut, dar excepțional, al uneia din perioadele cele mai tragice ale istoriei recente europene", continuă articolul din cotidianul spaniol.

Regele care a schimbat cursul celui de-al Doilea Război Mondial

"Fostul rege trăiește în Aubonne, un sătuc de lângă lacul Leman, la jumătate de oră de Geneva. Dar abia trecuți pragul casei sale, se simte aroma de România care se desprinde din prăjiturile pregătite de bucătăreasa majestății sale. Miguel Hohenzollern-Sigmaringen, regele Mihai I al românilor, se prezintă în holul casei, înalt și fragil, îmbrăcat cu pantaloni închiși la culoare și o jachetă în carouri, asortată cu cravata. Privirea-i albastră, încă alertă, în ciuda faptului că a împlinit 90 de ani pe 25 octombrie.

Regele Mihai I a abdicat pe 30 decembrie 1947. România s-a transformat în aceeași noapte într-o republică socialistă, guvernată de un partid comunist aflat la ordinele Moscovei. După doar câteva zile, tânărul monarh abandona țara, însoțit de mama sa, regina Elena, un pumn de servitori, patru vagoane regale și foarte puțin în plus.

Scurta sa domnie (la 5 ani, ca regent, între 1927 și 1930, iar apoi la 18 ani, între 1940 și 1947) este un caz singular în istorie. A fost regele-marionetă a dictatorului Ion Antonescu, asociat al Germaniei naziste și, ca atare, al lui Hitler și Mussolini. Dar a dat o lovitură de stat în august 1944 și s-a situat de partea Aliaților, ceea ce i-a adus decorații și elogii necontenite, dar nu a putut evita drama ca România să rămână sub sfera de influență a lui Stalin.

A luat masa cu Hitler și Mussolini. "Fuhrerul era rece și arogant"

În fața indiferenței aliate, regele care l-a abandonat pe Hitler pentru a se situa "de partea democrației și a libertății" s-a trezit în ianuarie 1948 în exil. Pe tărâmul nimănui, abandonat, la mila intemperiilor istoriei. Fostul monarh a uitat multe lucruri, dar altele îi sunt gravate cu sânge și foc în memoria-i. Nu își amintește multe detalii de la prima sa întâlnire cu Hitler, din 1938, când era încă principe moștenitor, nici întâlnire din 1940, când era proaspăt încoronat, de la care există mărturii grafice.

"Îmi amintesc o cină cu Hitler, dar era în 1941, la Berlin. Eu nu vorbeam germană, dar mama mea da, așa că ea era cea care ducea greul conversației", povestește Mihai de România într-o engleză perfectă, dar practic abia șoptită. Mama sa, prințesa Elena a Greciei, mătușa reginei Sofia a Spaniei, era un personaj impresionant. Tatăl său, Carol II, un Hohenzollern, a fost un exemplu puțin edificator de rege corupt. Mihai de România a renunțat deja la numele de familie german, romanizând dinastia.

Deși avea abia 20 de ani când a luat masa cu Hitler, fostul rege își reamintește esențialul. Spune că Fuhrerul nu i-a făcut cine știe ce impresie. "Dacă impresiona prin ceva, era în rău", spune el. "Nici nu mi s-a părut că are cine știe ce talent de orator. Era dificil de abordat pentru că obișnuia să privească persoanele fix în ochi. Deja, la acel moment, faima naziștilor lăsa mult de dorit, iar lucrurile aveau să se înrăutățească. Nu îmi amintesc ce am mâncat. Dar Hitler nu purta uniformă. Avea pantalonii săi obișnuiți, negri, și o jachetă kaki. Erau patru persoane cu el. Era rece și arogant".

Țipa încontinuu și era dificil să porți o conversație în germană cu el, pentru că Fuhrerul monopoliza discuția. În acea vizită, regele și mama sa erau însoțiți de un aghiotant, numit Jacques Vergotti, care a lăsat posterității niște memorii mecanografiate, culese de Ivor Porter, biograful regelui, ale unor detalii interesante. Vergotti își amintea că a văzut-o pe mama monarhului, regina Elena, purtând o orhidee, obsesia lui Hitler, care i-a dăruit și o sticluță de Pervitin, niște pastile antidepresive, fără de cale nu putea trăi.

Întrebat de jurnaliștii spanioli despre motivul acelei vizite, Mihai de România susține că "întâlnirea s-a produs într-un mod ciudat. Mama mea trebuia să meargă la Florența, pentru a rezolva niște chestiuni personale. Dar Antonescu i-a spus că, dacă tot merge în Italia, ar putea să meargă să-i vadă și pe Hitler și Mussolini. Adevărul este că nu înțeleg nici azi sensul acelei vizite. Știu doar că am ajuns la Berlin".

De acolo, au plecat în Italia. Amintirile despre Mussolini sunt ceva mai bune. "Diferențele între el și Hitler erau enorme. Evident, în primul rând eu vorbeam italiană, iar asta mereu te apropie. Mussolini era mai dschis, o persoană mai caldă, cum sunt italienii. Îmi amintesc că mama mea l-a întrebat cum reușesc să trăiască italienii când țara era supusă tuturor acelor restricții. Răspunsul său a fost: Păi, strângând puțin cureaua!".

"Nu pot să-l iert vreodată pe Churchill, care ne-a aruncat în mâinile rușilor"

Nici Hitler, nici Mussolini nu și-au imaginat niciodată că acel tânăr și neexperimentat monarh va fi capabil să schimbe cursul celui De-al Doilea Război Mondial cu o lovitură de Stat. Sau cel puțin să scurteze cu șase luni acel carnagiu. "Oficial, ceea ce am făcut a fost să scot România din război, cu speranța de a evita o vărsare de sânge. Deși știam că nemții nu vor accepta niciodată asta. De altfel, nici nu au făcut-o, în aceeași zi ne-au bombardat", își reamintește fostul rege.

Dar în lungii ani de exil, pe Mihai l-a apăsat mereu ceea ce în fond consideră o trădare a Occidentului și, în special, a liderului britanic Winston Churchill. "România și toate țările aflate la est de Germania au fost abandonate, la Yalta", spune el, reamintindu-și de conferința din februarie 1945, la care Stalin, Roosevelt și Churchill au stabilit reîmpărțirea Europei. "Bineînțeles că înțeleg de ce Churchill a crezut că era singura strategie posibilă, sau cel puțin din perspectiva britanică. Dar nu pot să-l iert, nici să i-o accept". Regele nu uită că oamenii de rând au fost cei care au plătit consecințele. "Aceleași popoare pentru care au intrat Aliații în război", adaugă el. "Și deși nu a existat opoziție din partea niciunui alt lider prezent la Yalta la împărțirea continentului, a fost Churchill cel care a considerat-o o soluție naturală și perfect acceptabilă".

"Mihai de România întrerupe povestea pentru a-l mângâia pe Bianco, unul din câinii săi, care s-a strecurat în salon. Constanța Iorga, secretara generală a Casei Majestății Sale, prezentă la interviu, îl alungă cu delicatețe. Iorga îl tratează cu devotament de fiică pe "Majestatea Sa". "Este în continuare regele nostru. Dacă a abdicat, a abdicat pentru că l-au forțat", subliniează ea".

Acuzat de comuniști că a fugit cu averi uriașe din România. "Am luat cu noi doar bunurile personale"

Încăperea principală a casei, cu tavan de lemn vopsit în alb, este decorată cu portrete ale strămoșilor, unele semnate de pictorul maghiar Philip de Laszlo, precum cel care îl reprezintă pe principele Mihai în 1936, un frumos adolescent, care sprijină o pușcă în mâna dreaptă. "Și eu de fapt sunt stângaci. Erau nevoiți să-mi facă puști speciale. Dar în tablou este corectat acest detaliu", povestește fostul rege. Să fii stângaci era un lucru prost văzut. Pe peretele opus, o fereastră amplă dă spre o terasă înspre grădină. Un bărbat cu vestă reflectorizantă muncește la straturile de flori. "Acolo este Mont Blanc, dar cu ceața asta nu se vede", spune Mihai, arătând spre un punct undeva în dreapta.

Exilul, faptul că a fost nevoit să devină un cetățean oarecare, după ce a trăit în palate, înconjurat de atenție și onoruri, trebuie să fi fost o experiență dificilă. "Am plecat doar cu bunurile noastre personale", precizează fostul rege, acuzat ulterior de Guvernul comunist că a plecat din țară încărcat cu aur și bijuterii. Potrivit biografiei autorizate scrise de Ivor Porter, regina Elena a scos din țară, inițial, două tablouri trimise într-un seif din Zurich. Iar un aghiotant al monarhului a scos 300.000 de franci elvețieni și francezi și 50 de lire înaintea unei călătorii la Londra, în noiembrie 1947, pentru a asista la nunta prințesei Elisabeta a Angliei cu Phillip de Edinbourgh, ambii veri primari ai lui Mihai. Această rudenie și pasiunea moștenitorului britanic, Charles de Wales, pentru România au dat apă la moară unor zvonuri incredibile despre o posibilă încoronare a lui Charles ca rege, Carol al III-lea, al românilor.

Dar în noiembrie 1947, panorama era alta. Toată Europa de Est se afla sub sfera de influență a lui Stalin, iar Mihai I de România avea zilele numărate. O lună după nunta din Anglia, unde a cunoscut-o pe Ana de Bourbon Parma, cu care s-a căsătorit în anul următor, regele român era un exilat, obligat să-și câștige pâinea cu sudoarea frunții.

Și-a câștigat existența ca pilot, fermier sau broker

Mihai învățase să piloteze avioane, iar această experiență i-a folosit pentru a supraviețui în civilie. Mai întâi a petrecut un timp în Anglia, decis, împreună cu soția sa, să trăiască dintr-o fermă avicolă. Ulterior, grație unei oferte din partea companiei aeriene Lear, s-a stabilit definitiv în Elveția. Între timp, au sosit pe lume, una după alta, cele cinci fiice ale cuplului. Când Lear și-a închis birourile, fostul rege a acceptat pentru o vreme un job de broker pentru o firmă americană. "Dar nu mi-a plăcut. Urăsc să stau îngropat în hârțoage", spune el.

"Majestatea sa are un har special, o abilitate deosebită cu tehnologia și mecanica", intervine secretara sa devotată. Fostul rege și-a dedicat parte din timpul liber recondiționării unui Jeep vechi, pe care armata americană l-a trimis în Rusia și care a ajuns în mâinile sale într-un mod rocambolesc. Se spune că i-a aparținut însuși generalului Patton. Fostul monarh l-a recondiționat și îl păstrează în garaj.

Viața sa de om obișnuit a fost una modestă, din perspectiva unei altețe regale. Deși nu mai avea posibilitățile financiare de odinioară, fostul rege le-a asigurat fetelor o educație aleasă, în care nu au dus lipsă de nimic, nici de o nanny, nici de internat. Cu toate acestea, Majestatea Sa, regina, mergea adesea să le ia de la școală.

Vila din Elveția a primit-o "împrumut". Nu specifică, însă, de la cine

Casa de pe malul lacului Leman, unde are loc interviul, nu-i aparține nici ea. "Este un împrumut", spune Mihai, fără să spună mai multe. Fostul rege nu și-a recuperat decât în 1997 naționalitatea pe care i-au confiscat-o comuniștii. Dar în 2000, o lege care acordă un nou statut foștilor șefi de stat i-a permis să-și recupereze tot patrimoniul din România și să dispună de palatul Elisabeta. Chiar și așa, continuă să trăiască în Elveția, "pentru a evita problemele", spune Iorga, deși o parte din an și-o petrece în țara sa. Din România sosesc delegații și emisari încontinuu. Patriarhul român în persoană i-a ținut slujba de Crăciun, înainte ca Mihai de România să se întoarcă, de Sărbători, în patria natală.

La apusul vieții, Majestatea Sa, Regele Mihai al României pare să se bucure de o nouă notorietate. Pe 25 octombrie, la aniversarea a 90 de ani de viață, a fost sărbătorit cu onoruri în țara sa. Cu vocea sa abia perceptibilă, a ținut primul său discurs în Parlament, după 64 de ani de exil. A fost prezentă și regina Sofia a Spaniei, verișoară primară a lui Mihai. "Relațiile cu familia regală spaniolă sunt foarte bune. Deși ne vedem rar", spune fostul rege. "Ne apropie nu doar relațiile de rudenie, ci și destinul istoric. Și Regina Sofia știe ce este exilul. Ea și Regele Juan Carlos și-au dedicat viețile sprijinirii instituțiilor democratice din țara lor, la fel cum am făcut noi în a noastră".

"Monarhia ar putea să nu mai revină niciodată în România. Nu întotdeauna istoria se repetă"

Mihai a fost prezent și la nunta principelui Felipe cu Letizia Ortiz, în aprilie 2004. Ce părere are despre aceste nunți regale cu femei din clasa medie? "Adevărul este că sunt fete foarte bine educate, cu studii, dar nu toate sunt pregătire pentru misiunea ce le așteaptă. Unele reușesc să se adapteze, ulterior. Altele, nu", răspunde Mihai.

"Mihai I este conștient că monarhia ar putea foarte bine să nu mai revină vreodată în România. În ciuda ajutorului indirect al președintelui român, Traian Băsescu, care a contribuit la creșterea popularității fostului rege, atunci când l-a acuzat că a tradat țara, oferind-o comuniștilor. "Acuzația nu are niciun fundament", explică istoricul Horia Barna. "Regele a fost obligat să abdice. Nu avea altă soluție decât să plece". Cu toate acestea, posibilitățile ca vechiul regim să revină sunt foarte mici. Nu întotdeauna istoria nu se repetă", se încheie reportajul din El Pais.

Sursa: historia.ro