Chilia Părintelui Arsenie Boca se află în munții Făgăraș, pe Valea Sâmbetei, aproape de Cabana Sâmbăta, fiind un loc de pelerinaj unde credincioșii se roagă, pun o floare sau aprind o lumânare.
Chilia sa de pustnic, de pe Valea Sâmbetei, este un loc aproape inaccesibil, săpat în jgheabul unor pereți prăpăstioși de stâncă, pe care părintele sculptase chipul Maicii Domnului, transformând sălbăticia munților în altar de rugăciune și meditație.
Părintele și-a început chilia în timp ce se afla la Mănăstirea Sâmbăta. În anul 1943, la izvorul Văii Sâmbătă, lângă un povârniș aproape vertical, Părintele Arsenie Boca terasează stânca, foarte abruptă pe această parte a muntelui. În interiorul masivului de piatră, el scobește o deschizătura pe care o lărgește în interior, cu intenția de a realiza o chilie în inima muntelui.
Nu părintele a săpat singur chilia, așa cum se crede. Părintele a lucrat cu oameni. În interiorul masivului, "scobește" o deschizătura cu înălțimea 1.65-1.75 metri și lățimea de 0.80 metri, pe care o lărgește în interior, cu intenția de a realiza o chilie în "inima" muntelui. Ivindu-se fisuri în stâncă, construiește o schelă suspendată în față, spre cursul văii, și sapă o deschidere boltită de aproape 2 metri, înaintează cam 1 metru, după care lucrarea se oprește. Chilia e un început, un hol din care urmă să se desfacă o cameră în stânga.
"A renunțat pentru că a constatat că se infiltrează apă. Părintele a renunțat la această lucrare și din motivul acesta, dar și din teama de a nu se face o legătură greșită între partizanii care se ascundeau prin acești munți și el. Părintele Arsenie Boca a fixat un loc socotit de retragere, care până la urmă nu a fost de retragere, nici pentru el și nici pentru altcineva, pentru că e în apropiere o cabană turistică". (Arhimandritul Teofil Părăian)
Chilia Părintelui Arsenie Boca se află pe versantul vestic al căldării Valea Sâmbetei, la o altitudine de aproximativ 1.600 de metri.
