Dosarul Roșia Montană de la tribunalul internațional de arbitraj de la Washington DC a apărut în urma unor promisiuni făcute companiei Gabriel Resources de Victor Ponta, în calitatea sa de premier, în 2013. Canadienii și-au construit mare parte a acuzațiilor adresate României, după ce a fost propusă legea Roșia Montană, prin care se propune începerea exploatării. Ponta a inițiat legea în calitate de premier, apoi a votat împotrivă în calitate de parlamentar.
Guvernul condus de Victor Ponta și societatea Roșia Montană Gold Corporation, care are ca acționar principal compania Gabriel Resources, s-au înțeles, practic, în 2013, pentru demararea proiectului. Nu au anticipat, însă, protestele de stradă care au avut loc la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, imediat după debutul sesiunii parlamentare.
Pentru a scoate Guvernul din ecuație s-a decis inițierea proiectului de lege care primea automat toate avizele necesare. Este vorba despre așa-zisa lege „Roșia Montană”, care, însă, pe fondul protestelor din toamna anului 2013 a fost respinsă în Senat, apoi, în 2014, a ”căzut” și în Camera Deputaților. Afectat de protestele care au scos mii de oameni pe străzile Bucureștiului și a altor orașe din țară, Victor Ponta a susținut, în final, respingerea acestui proiect de lege.
Promisiunile fostului premier sunt explicate clar într-un document prin care România a răspuns la acuzațiile companiei miniere. Astfel, Victor Ponta a recunoscut că a negociat cu Rosia Montana Gold Corporation demararea proiectului minier din Munții Apuseni.
"Primul Ministru al României, din mai 2012 până în noiembrie 2015, domnul Victor Ponta, confirmă într-o declarație depusă în sprijinul prezentului răspuns că Legea Roșia Montană a fost concepută pentru a susține Proiectul. El respinge afirmația potrivit căreia Guvernul său nu a eliberat autorizațiile pentru proiect (inclusiv autorizația de mediu) în efortul de a presa RMGC pentru a fi de acord să crească beneficiile statului din dezvoltarea proiectului. El confirmă faptul că negocierile proiectului de lege au fost de lungă durată și că RMGC a fost mulțumit de proiectul de lege care a fost, ulterior, prezentat Parlamentului.", au argumentat avocații companiei canadiene.
România a câștigat în 2024 procesul Roșia Montană, după o decizie a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington și nu va trebui să plătească despăgubiri firmei canadiene. Țara noastră trebuie să încaseze în urma procesului 9,3 milioane de euro, la care se adaugă dobânda.
