De ce nu a fost arestat NICUȘOR CONSTANTINESCU, urmărit penal pentru abuz în serviciu

Tribunalul București a dispus, în 20 martie, măsura controlului judiciar în cazul președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, Nicușor Constantinescu, respingând propunerea procurorilor de arestare preventivă, în dosarul în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curții de Conturi la Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța și a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism și autorizații de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două firme.

Instanța Tribunalului București a arătat, în motivarea deciziei, că sub aspect circumstanțial, din analiza înscrisurilor medicale depuse la dosarul de urmărire penală rezultă că Nicușor Constantinescu "a fost diagnosticat cu o afecțiune extrem de severă - cancer de prostată cu risc ridicat, care necesită un tratament intensiv combinat de terapie prin radiații și terapie cu hormoni".

"Existența acestei afecțiuni extrem de grave este demonstrată în actualul stadiu al cercetărilor prin scrisoarea Spitalului din Stanford - Secția de Radioterapie Oncologică din data de 04.02.2014", se arată în motivarea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalului București, care a hotărât ca Nicușor Constantinescu să fie cercetat sub control judiciar.

Judecătorul a mai scris în motivare că, din convorbirile telefonice prezentate de procurorii DNA în referat, reiese intenția lui Nicușor Constantinescu de a modifica anumite acte normative sau structuri de combatere a corupției.

”În motivarea referatului întocmit de organul de urmărire penală s-a mai arătat că periculozitatea inculpatului este dată și de atitudinea sa după descoperirea de către autoritățile statului a unor situații de incompatibilitate în care se află (situații identificate de ANI) sau a unor indicii privind săvârșirea unor infracțiuni (cazul dosarelor deschise în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Constanța). În aceste împrejurări, în loc să își modifice comportamentul astfel încât să se înscrie în dispozițiile legale, inculpatul a ales să facă demersuri și presiuni pentru modificarea unor legi astfel încât acestea să se potrivească propriului comportament sau pentru desființarea unor instituții/schimbarea din funcție a unor persoane", se precizează în motivare.

Relevante în acest sens, conform documentului citat, sunt discuțiile purtate de președintele CJ Constanța cu persoane având diverse poziții de autoritate, prin care încearcă să le determine pe acestea "să modifice legea privind incompatibilitățile funcționarilor publici (legea ANI), să desființeze Direcția Națională Anticorupție sau să schimbe din funcție unele persoane".

"Deși procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice demonstrează o atitudine criticabilă a inculpatului Constantinescu Nicușor, acestea nu au legătură directă cu faptele pentru care s-a propus dispunerea măsurii arestării preventive. Or, din acest punct de vedere, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul instanței apreciază că gradul de pericol concret se impune a fi demonstrat în primul rând prin raportare la faptele pentru care este efectuată activitatea de urmărire penală", potrivit motivării.

Magistratul Tribunalului București mai arată în motivare că tendințele "extrem de autoritare" care rezultă din interceptările telefonice atașate la dosar, precum și intenția de a modifica anumite acte normative sau de a desființa anumite structuri pentru prevenirea și combaterea faptelor de corupție "sunt de neacceptat din partea unei persoane care deține calitatea de președinte al unui consiliu județean".

"Însă gradul de pericol concret la care fac referire dispozițiile art. 223 alin. 2 Cpp se impune a fi demonstrat în primul rând cu privire la o anumită faptă pentru care sunt efectuate cercetări, și nu doar în general prin raportare la modul de conduită al persoanei. Or, din acest punct de vedere, mijloacele de probă administrate în cazul inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel nu demonstrează același grad de pericol concret ca în cazul persoanei cercetate în calitate de autor, respectiv în cazul inculpatului Gâmbuțeanu Adrian George. În măsura în care actele reținute în sarcina inculpatului Constantinescu Nicușor Daniel ar fi putut fi calificate pe baza mijloacelor de probă drept acte de participație sub forma instigării, cu certitudine gradul de potențial criminogen ar fi impus luarea măsurii preventive față de instigator", a mai notat judecătorul în documentul citat.

Totodată, judecătorul a menționat că președintele CJ Constanța poate fi suspectat de "complicitate morală" în ceea ce îl privește pe Adrian Gâmbuțeanu, directorului Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța. Gîmbuțeanu a fost arestat preventiv, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Decizia Tribunalului București în cazul lui Nicușor Constantinescu a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel, care va judece vineri cauza.

Anchetatorii au făcut, în 19 martie, percheziții la locuința lui Constantinescu și la sediile Consiliului Județean și Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța. Cu acest prilej, au fost ridicate mai multe documente de la locuința lui Nicușor Constantinescu și de la sediul Regiei Județene de Drumuri și Poduri.

Potrivit DNA, președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a împiedicat controale ale Curții de Conturi la Regia Județeană de Drumuri și Poduri Constanța și a creat un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism și autorizații de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două firme.

Constantinescu este urmărit penal și în alt dosar al DNA, fiind acuzat că "și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța, în sensul că a dispus efectuarea unor plăți nelegale în valoare totală de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro)".