De ce decembrie era considerată luna a zecea?

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul "decem", care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman — cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în Calendarul iulian și gregorian — cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.

În tradiția populară, luna decembrie se numește Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii anterioare, noiembrie. În cursul acestei luni, începe iarna, atât, în Calendarul oficial (1 decembrie), în Calendarul popular (6 decembrie, Moș Nicolae) cât și în Calendarul astronomic (21 decembrie, ziua solstițiului de iarnă).

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița, care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).