De ce a cerut România ajutorul UE abia după șapte zile după tragedia din Clubul Colectiv

Guvernul a căutat ajutor la nivel bilateral, cu țări membre UE, fără să apeleze la un mecanism special al UE pentru situații de urgență. Nu știm în acest moment dacă soluția mecanismului comun al UE era mai rapidă decât soluția bilaterală, dar faptele ne arată că, la șapte zile de la incendiu, foarte puțini pacienți aflați în stare gravă sau critică au fost mutați din România în spitale din Europa, scrie Hotnews.

Ce presupune mecanismul comun al UE pentru situații de urgență

Uniunea Europeană a pus la punct un mecanism prin care atât statele membre, dar și terțe state pot cere ajutor și asistență în cazul unor dezastre, calamități, situații de urgență. Sistemul se numește EU Civil Protection Mechanism și fiecare țară îl poate activă într-o situație de urgență.

Odată ce o țară activează sistemul, EU Civil Protection Mechanism se activează și caută soluții de ajutor aflate în coșul comun (de la materiale necesare, la echipe de experți, echipamente specializate, acces în spitale etc). Asistența este furnizată de statele participante la acest mecanism, iar Comisia Europeană poate cofinanță transportul de materiale și experți, după cum a declarat pentru HotNews.ro un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

A apelat România la ajutorul UE, prin intermediul EU Civil Protection Mechanism? Da, joi, în a șasea zi de la tragedia din clubul Colectiv.

"Comisia Europeană a primit azi (ieri - n.red.) o cerere de ajutor de la Guvernul Român, mai precis pentru găsirea de soluții la nivelul UE pentru acceptarea a circa 80 de răniți, care nu pot fi tratați în România", a declaratpurtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

"Am cerut rapid membrilor Comitetului pentru Siguranță Sănătății să discute cererea autorităților române cu autoritățile competențe din țările lor. Acum căutăm împreună cu colegii din departamentele relevante ale Comisiei Europene soluții pentru decontarea oricărui tratament furnizat în alt stat membru (pentru pacienții români - n.red.)", potrivit purtătorului de cuvânt citat.

Cu alte cuvinte, Comisia Europeană caută acum soluții atât pentru găsirea de locuri în spitale străine, dar și soluții pentru a plăti tratamentele pentru pacienții români. Tratamente extrem de scumpe, care pentru statul român au fost motiv să se gândească de două ori înainte să ia decizia trimiterii unor pacienți în străinătate, potrivit unor surse.

De ce a durat atât de mult până când Guvernul României a apelat la mecanismul european de ajutor (EU Civil Protection Mechanism)?

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a justificat astfel întârzierea: "Noi am solicitat ajutor bilateral, prin ambasade, i-am întrebat câte paturi pentru mari arși au". La întrebările repetate ale reporterului HotNews.ro despre Mecanismul European de Protecție Civilă, Nicolae Bănicioiu a insistat să căutăm răspunsurile la Raed Arafat.

La rândul sau, Raed Arafat a explicat pentru HotNews.ro că: "Ne-am gândit în prima faza la declanșarea mecanismului dar ar fi fost o declanșare atipică. Ne-am consultat cu colegii noștri români care lucrează acolo, chiar la Bruxelles în interiorul acestui mecanism, și ei ne-au spus asta. De ce atipică, pentru că paturile de mari arși sunt disponibilizate greu de fiecare țară pentru că sunt puține și la apeluri la comun pe mecanism, unde ceri tuturor și aștepți să vezi dacă se oferă voluntari, e posibil să nu reacționeze lumea. Asta s-a întâmplat deja în cazul emigranților".

Cu alte cuvinte, Bănicioiu și Arafat spun că apelul la mecanismul european de ajutor ar fi fost mai puțin util decât ajutorul bilateral primit de România de la diverse țări din UE sau chiar din afară UE.

Aici se ridică o întrebare: de ce a apelat totuși guvernul României la mecanismul european (în a șasea zi după accident)? În acest moment nu avem un răspuns.