Românii au LIBER la muncă în ORICE țară din UE începând de azi. Vezi HARTA joburilor și SALARIILOR

Elimininarea oricăror restricții vine pe fondul temerilor că va exista un val de imigranți din România și Bulgaria care vor "abuza" de beneficiile sistemelor sociale din țări precum Marea Britanie sau Germania.

Cele 9 țări care elimină restricțiile pentru români și bulgari. Elveția le păstrează

La 7 ani de la aderarea României și Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta și Marea Britanie vor ridica restricțiile pe piața muncii impuse muncitorilor din cele două țări.

La cele 8 se adaugă și Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricțiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice și financiare.

Potrivit Acordului asupra liberei circulații a persoanelor dintre Elveția și UE, Berna poate menține restricțiile pentru români și bulgari până la 31 mai 2019.

Temeri legate de "invazia sărăciei"

Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse și temeri ale unor țări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricțiilor îl va avea pentru piața muncii din aceste țări, după experiența "instalatorului polonez".

Pentru cele zece țări care au aderat la UE în 2004, Marea Britanie, Irlanda și Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piața muncii, astfel că Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranți din Polonia și alte țări din Estul Europei.

Doar în 2004 aproape 250.000 de cetățeni din țările est-europene care au aderat la UE au intrat în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, numărul acestora depășind de 15 ori estimările oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, în august 2005.

Pentru a nu mai repeta "greșeala" Guvernului laburist din 2004, conservatorii au avansat încă de anul trecut fel și fel de propuneri în încercarea de a preveni un eventual aflux de români și bulgari după 1 ianuarie 2014.

La 7 octombrie 2012, ministrul de Interne, Theresa May, declara, într-un interviu pentru The Sunday Times, că directiva UE privind libertatea de mișcare, ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetățeni europeni să călătorească liber în spațiul comunitar, ar trebui revizuită. Declarații susținute și de premierul David Cameron, care considera "corect" ca directiva UE privind libertatea de circulație să fie inclusă în planul de revizuire a "competențelor" europene.

Analiștii au pus atitudinea conservatorilor privind românii și bulgarii pe seama creșterii popularității formațiunii extremiste UKIP, al cărui lider, Nigel Farage, se teme că jumătate dintre cei aproximativ 29 de milioane de români și bulgari ar putea veni în Marea Britanie în 2014. Teama față de "invazia" românilor și bulgarilor a fost alimentată și de o adevărată campanie în presa tabloidă care a acutizat temerile britanicilor privind un nou val de imigranți.

Temeri nejustificate însă, întrucât studiile făcute în acest sens, inclusiv de către Guvernul britanic și de către Comisia Europeană, arată că numărul celor care vor veni în Marea Britanie va fi semnificativ mai mic față de 2004.

Oficialii români au ținut să-i asigure pe britanici că românii nu vor invada Albionul, din diferite motive

Președintele Traian Băsescu a declarat, la 21 ianuarie 2013, la întâlnirea anuală cu diplomații acreditați la București, că le garantează britanicilor că românii nu vor invada Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, întrucât "România este o țară foarte frumoasă".

O lună mai târziu, premierul Victor Ponta scria, într-un material publicat în "The Times", că Marea Britanie nu trebuie să se teamă de o "invazie" a imigranților din țara sa, deoarece românii vor fi prea "ocupați cu dezvoltarea" României.
În schimb, ministrul de Externe, Titus Corlățean, i-a liniștit pe britanici, într-un interviu acordat luna trecută postului tv Channel 5, asigurându-i că "românii care au vrut să plece din țară și să lucreze în afara ei au făcut-o deja", și oricum "Marea Britanie nu este o destinație favorită a românilor".

În urma unor replici dure venite de la Bruxelles, care a amenințat Londra inclusiv cu lansarea unei proceduri de infringement, Guvernul conservator s-a mulțumit să restrângă dreptul la beneficii sociale pentru imigranții din UE.

Astfel, la 17 decembrie, șeful Guvernului de la Londra a anunțat că, de la 1 ianuarie 2014, vor intra în vigoare mai multe măsuri în acest sens. Printre altele, solicitanții de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde ajutoare de șomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. În plus, șomerii europeni nu vor mai primi alocații pentru locuință, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie.

Românii și bulgarii au ținut capul de afiș și în Olanda, unde Partidul Libertății (PVV, extremă dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restricțiilor. În septembrie 2013, un sondaj efectuat de Maurice de Hond arăta că aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru români și bulgari din 2014.

Potrivit unui alt sondaj, publicat la 3 decembrie, 8 din 10 olandezi cred că este necesar ca frontierele țării lor să rămână închise pentru români și bulgari anul viitor.

La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis însă, cu o majoritate covârșitoare, să respecte legislația europeană și să deschidă piața muncii de anul viitor. Ca și premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de măsuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigranții vor fi excluși de la acordarea ajutoarelor sociale în primii șapte ani de rezidență, iar durata de rezidență pentru obținerea cetățeniei a crescut de la cinci la șapte ani.

În pofida votului din Parlament, ministrul pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, a făcut un apel la Uniunea Europeană să acorde atenție "competiției inechitabile" de pe piața europeană a muncii. Totodată, el a susținut că libera circulație a muncitorilor în UE are ca efect "scăderea salariului minim pentru toți".

În teorie, Franța se confruntă și ea cu posibilitatea unui aflux de lucrători, dar se anticipează că realitatea nu va fi dramatică, notează BBC.

În schimb, în Germania criticile nu s-au îndreptat împotriva ridicării restricțiilor, ci a lipsei de măsuri privind prevenirea "abuzurilor" la beneficiile sistemului de asigurări sociale. Asta și pentru că țara se confruntă cu o îmbătrânire a populației și cu o lipsă de personal - calificat și necalificat - în mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restricțiilor.
La 8 octombrie, Hans-Peter Friedrich, la acea dată ministru de Interne, a declarat că mulți români și bulgari muncesc serios în Germania, dar a precizat că Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale.

"E adevărat, multe persoane din România și Bulgaria, dar și din alte țări din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios și aceștia sunt bineveniți. Din păcate, sunt și unii care vin doar pentru că vor să aibă acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta și mă aștept ca și Comisia să înțeleagă aceste diferențe", a declarat Friedrich, înainte de un Consiliu JAI desfășurat la Luxemburg.

Cum și alte țări au exprimat aceleași îngrijorări, la 25 noiembrie, Comisia Europeană a lansat un plan ce cuprinde cinci măsuri pentru a ajuta autoritățile naționale să pună mai bine în practică normele europene privind libera circulație și să combată eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulație.

Pe de altă parte, două instanțe germane au decis că românii și bulgarii au dreptul la șomaj, chiar dacă nu au muncit deloc în Germania. Deciziile nu sunt definitive, dar ele ar putea atrage mulți imigranți din cele două țări, avertizează analiștii. Avertismentul lor este susținut, de altfel, și de cifre oficiale.

Directorul Agenției Federale pentru Muncă, Heinrich Alt, a declarat, recent, într-un interviu acordat Rheinische Post, că numărul cetățenilor din România și Bulgaria care beneficiază de Hartz-IV (ajutoare sociale și de șomaj) este în creștere. "Față de 2007, numărul românilor care primesc ajutor în cadrul Hartz-IV s-a dublat, ajungând la 14.700. În aceași perioadă, numărul bulgarilor a crescut de patru ori, la 15.300. De asemenea, se observă că în regiunile cu un șomaj ridicat sunt mulți bulgari și români fără un loc de muncă", a spus Alt.

Potrivit estimărilor Institutului de Cercetare IAB, între 100.000 și 180.000 de emigranți din Bulgaria și România își vor căuta un loc de muncă în Germania, anul viitor.

În Spania, unde se află aproximativ un milion de români - cel mai mare grup de imigranți din această țară - nimeni nu pare interesat de iminenta eliminare a restricțiilor, conform BBC.

Rămâne de văzut câți români și bulgari va număra la 1 ianuarie deputatul laburist Keith Vaz, care a anunțat că va controla personal frontiera britanică în prima zi a anului 2014 când vor fi eliminate restricțiile de liberă circulație pentru români și bulgari.

5 țări unde SALARIILE sunt mai mari decât în Marea Britanie

Sunt 9 țări din Europa care vor fi obligate de la 1 ianuarie să renunțe la toate restricțiile pentru muncitorii români: Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda și Spania.

LISTA cuprinde și țările cu cele mai mari salarii minime din UE - Luxemburg, Belgia și Olanda. Alte două țări cu salarii mari care își deschid TOTAL piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie sunt Irlanda și Franța.

În Luxemburg, țara cu cel mai mare salariu minim din UE, Guvernul a decis să mențină în vigoare măsurile naționale aplicate statelor UE 10 începând cu data de 01.04.2004. Aceste restrictii sunt valabile si pentru cetatenii romani, dar vor expira la 31 decembrie 2013

Sectoarele in care se acordă permise de muncă în conformitate cu o procedură minimală și simplificată sunt: agricultură, hotelier, viticultură. Pentru celelalte sectoare, în funcție de situația de pe piața forței de muncă, procedura acordării permisului de muncă poate fi simplificată și perioadele de grație reduse.

Din 2014 românii pot cîștiga minim 1.874 de euro pe lună dacă își găsesc un angajator luxemburghez dispus să îi recruteze.

Belgia este o altă țară în care salariile sunt mult mai bune decât în Marea Britanie. Aici, angajatorii sunt obligați să plătească minim 1.502 euro fiecărui angajat, indiferent de domeniul de activitate. Angajatorii din Olanda sunt mai exigenți la restricțiile de limbă, ca și cei din Franța - sunt puțini cei care te angajează doar cu limba engleză.

CE JOBURI pot găsi românii în cele 9 țări

Cele mai multe joburi rămase neocupate în Germania sunt cele de finanțiști și agenți de vânzări, în timp ce angajatorii din Marea Britanie nu găsesc mai ales manageri, IT-iști și asistenți medicali.

Firmele din Austria vor în special personal în hoteluri și restaurante, iar angajatorii din Belgia nu găsesc muncitori în asamblarea de piese și operatori de mașini, potrivit unei monitorizări realizate de centrul Comisiei Europene, EURES.

Aproape 2 milioane de joburi disponibile în țările UE pentru cetățenii din alte țări

Potrivit portalului Eures, care centralizează toate joburile disponibile la nivelul UE adresate cetățenilor din orice altă țară comunitară, sunt 1,96 milioane de posturi vacante în acest moment.

Poți vedea repartizarea joburilor pe țări aici

Cele mai căutate ocupații de către angajatori:
1  Ingineri de sisteme și programatori 1154 firme
2  Bucătari 879
3  Șefi de sală, chelneri și barmani 810
4  Ingineri și tehnicieni în mecanică 735
5  Agenți de vânzări în întreprinderi 679
6  Alți specialiști în informatică 663
7  Tehnicieni informațicieni 660
8  Directori de vânzări și marketing 614
9  Ingineri și tehnicieni în electricitate 555
10  Ingineri mecanici diplomați etc. 551

Germania

1. Specialiști în domeniile Finanțe și Vânzări - 22.600
2. Electroniști și specialiști în instalații electrice - 20,500
3. Mecanici și instalatori - 15.590
4. Arhitecți, ingineri -15.300
5. Muncitori în finisare de construcții - 14.500

Marea Britanie

1. Manageri de departamente - 240.400
2. Specialiști în asistență medicală și tratamente moderne - 68.300
3. Specialiști în domeniile Finanțe și Vânzări - 63.660
4. IT-iști și specialiști în calculatoare - 38.600)
5. Asistenți medicali - 34.480

Belgia

1. Muncitori în asamblarea de piese - 7.000
2. Operatori de mașini - 6.990
3. Vânzători în magazine - 6.470
4. Vânzători în piețe - 6.460
5. Casieri și lucrători comerciali - 6.450

Austria

1. Personal în hoteluri și restaurante - 11.185
2. Vânzători în magazine - 4.000)
3. Mecanici și instalatori - 2.670
4. Muncitori în finisare de construcții - 2.300
5. Electroniști și specialiști în instalații electrice - 2.150

LISTA COMPLETĂ a celor mai căutate joburi din statele UE pot fi văzute aici.

În ciuda avalanșei de articole de presă din ultimul an, Marea Britanie nu este singura opțiune din 2014 pentru românii care vor să muncească în afara țării. Sunt alte țări cu salarii mai mari care șterg toate restricțiile pentru români începând cu 1 ianuarie.

LISTA cuprinde și țările cu cele mai mari salarii minime din UE - Luxemburg, Belgia și Olanda. Alte două țări cu salarii mari care își deschid TOTAL piața muncii pentru români și bulgari de la 1 ianuarie sunt Irlanda și Franța.

În Luxemburg, țara cu cel mai mare salariu minim din UE, Guvernul a decis să mențină în vigoare măsurile naționale aplicate statelor UE 10 începând cu data de 01.04.2004. Aceste restrictii sunt valabile si pentru cetatenii romani, dar vor expira la 31 decembrie 2013

Din 2014 românii pot câștiga minim 1.874 de euro pe lună dacă își găsesc un angajator luxemburghez dispus să îi recruteze.

Belgia este o altă țară în care salariile sunt mult mai bune decât în Marea Britanie. Aici, angajatorii sunt obligați să plătească minim 1.502 euro fiecărui angajat, indiferent de domeniul de activitate. Angajatorii din Olanda sunt mai exigenți la restricțiile de limbă, ca și cei din Franța - sunt puțini cei care te angajează doar cu limba engleză.

În acest timp, britanicii, îngrijorați de venirea românilor, anunță reducerea beneficiilor sociale pentru migranți. Premierul britanic, David Cameron, a anunțat, marți seara, măsuri dure împotriva așa-numitului "turism pentru beneficii sociale", afirmând că imigranții din cadrul UE nu vor putea să pretindă sprijin din partea contribuabililor pe termen nelimitat, relatează BBC News Online.

Premierul a declarat că cetățenii britanici sunt "profund îngrijorați" de nivelul imigrației provenind din România și Bulgaria și a anunțat o serie de măsuri pentru a se adresa îngrijorărilor publicului în legătură cu impactul imigrației curente și viitoare din Europa de Est asupra economiei Marii Britanii și a serviciilor publice.

Topul salariilor minime (2013)

1. Luxemburg -1.874 euro

2. Belgia -1.502 euro

3. Olanda - 1.478 euro

4. Irlanda - 1.462 euro

5. Franța - 1.430 euro

6. Marea Britanie - 1.190 euro