Curtea Constituțională a decis: Parlamentarii declarați incompatibili până în 2013 scapă de acuzații

CCR precizează că a fost sesizată, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile legii criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate", se precizează în comunicat.

Mai exact, este vorba de propunerea legislativă care modifică legea ANI și care prevede că interdicțiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI, la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, încetează de drept.

Decizia publicată de CCR:

În ziua de 1 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost sesizat, în cadrul controlului anterior promulgării, cu privire la neconstituționalitate dispozițiilor
Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea si completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Dispozițiile criticate au următorul cuprins :

”Art.I. – După articolul 25 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.621 din 2 septembrie 2010, cu modificările ulterioare, se introduce un nou articol, art.251 , cu următorul cuprins: «Art.251. – Interdicțiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator și/ sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, în temeiul art.25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate și care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator și/ sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, încetează de drept».

Art.II. – Modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile legii criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În prealabil analizei sale, Curtea a constatat că legea criticată vizează, în mod exclusiv, materia extrapenală a conflictului de interese, neavând nicio incidență asupra hotărârilor judecătorești pronunțate în materie penală cu privire la infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art.2531 din Codul penal din 1969 sau art.301 din noul Cod penal, după caz.

Curtea a statuat că legea criticată reglementează aspecte cu privire la efectele rapoartelor de evaluare ale Agenției Naționale de Integritate (acte administrative) în domeniul de conflictelor de interese, drept pentru care se adoptă ca lege organică, în conformitate cu art.117 alin.(3) din Constituție. Analizând parcursul legislativ al legii criticate, Curtea a constatat că aceasta a fost adoptată ca lege organică atât de Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, cât și de Senat, în calitate de Cameră decizională. Prin urmare, au fost respectate prevederile constituționale ale art.75 alin.(1) teza întâi din Constituție referitoare la ordinea sesizării Camerelor și art.117 alin.(3) referitoare la natura legii. De altfel, atât Legea nr.144/2007, cât și Legea nr.176/2010 au fost adoptate ca legi organice, în aceeași ordine a sesizării Camerelor Parlamentului, ceea ce denotă consecvența legiuitorului sub aspectul procedurilor parlamentare.

Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicției aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcție publică nu anulează interdicția astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc).

Interdicțiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situații trecute.

Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicții a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voința legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii.

De asemenea, Curtea a reținut că legea criticată nu pune în discuție hotărârile judecătorești pronunțate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României.