Pasiunea unei jurnaliste americane pentru paranormal, manifestată în urma a două tragedii care i-au marcat viața, a determinat-o să pornească o investigație care s-a întins pe durata a cinci ani. Femeia a strâns mărturiile a sute de persoane care au lucrat cu bolnavi în stare terminală, dar și de la cei aflați pe patul de moarte, făcând descoperiri uluitoare despre „viața de apoi”.
Patricia Pearson, jurnalistă canadiană și autoarea cărții „Opening Heaven's Door: Investigating Stories of Life, Death, and What Comes After” (n.r. – „Deschizând ușa Raiului: Investigații pe teme de viață, moarte și viața de apoi”) a devenit fascinată de fenomenul trecerii în neființă după ce și-a pierdut, la o diferență de doar nouă săptămâni, tatăl și sora.
După decesul apropiaților săi, femeia a investigat, timp de cinci ani, ce se întâmplă după moarte. Intervievând zeci de persoane care au lucrat cu bolnavi în stare terminală, dar și cu cei care se aflau la un pas de a trece în lumea de dincolo, Patricia a descoperit că, în mod ciudat, muribunzii par a ști exact care este următoarea lor destinație și când vor ajunge acolo.
Curiozități despre moarte: primul semn apare înainte cu 72 de ore
Muribunzii încep să vorbească în metafore despre călătoria spre lumină înainte cu 72 de ore de trecerea în neființă. „Când sora mea era pe moarte din cauza cancerului la sân, a spus, parcă frustrată: «nu știu cum să plec», apoi a pomenit că ar avea nevoie să fie ajutată la zbor”, povestește Patricia.
Curiozități despre moarte: rudele sau prietenii decedați se întorc la noi
Fenomenul, inițial pus pe seama medicamentelor, a fost analizat de Karlis Osis și Erlendur Haraldsson, cercetători și profesori de psihologie la Universitatea din Islanda, care au comparat experiențele unor persoane aflate pe patul de moarte din Statele Unite și India. Majoritatea pacienților care erau conștienți cu o oră înainte de moarte au declarat că s-au întâlnit cu apropiații lor decedați, fie că luaseră sau nu medicamente.
Curiozități despre moarte: drumul spre lumină
Lumina albă de la capătul tunelului a devenit deja un clișeu în cultura noastră. Descrisă aproximativ la fel de mai multe persoane care s-au aflat la un pas de moarte, această lumină ar fi, de fapt, percepută ca un sentiment puternic de dragoste, de siguranță, nu doar ca experiență vizuală, scrie adevarul.ro. Yvonne Kason, o doctoriță implicată într-un accident de avion, a comparat acest sentiment cu dragostea maternă. „M-am simțit de parcă eram bebeluș, pe umărul mamei mele. Am simțit că sunt în siguranță, ca și cum am fost pierdută și mi-am regăsit calea”, a povestit Yvonne.
