Cum s-a ascuns timp de 3 săptămâni regele Mihai într-un sătuc din Gorj

Este un episod mai puțin cunoscut din viața regelui Mihai. Acum o stradă din satul Dobrița, localitate în care Regele Mihai I a locuit timp de două săptămâni în anul 1944, va purta numele acestuia, după cum a declarat miercuri primarul micii localități.

La 22 august 1944, după arestarea mareșalului Ion Antonescu, s-a transmis la radio, începând cu ora 22.00, Proclamația Regelui Mihai, prin care s-a anunțat ieșirea României din Alianța cu puterile Axei, încetarea războiului împotriva Națiunilor Unite și formarea unui guvern de uniune națională.

La 23 august, ora 24.00, Hitler a dat ordin armatei germane din România «de a suprima puciul, a-l captura pe rege și camarila de la Palat și a constitui un guvern condus de un general filogerman, în cazul că mareșalul Antonescu nu ar mai fi disponibil». Trupele germane urmau să acționeze de îndată pentru înfrângerea puciului, ținta principală fiind Regele Mihai.

Ca să-l salveze pe rege, C. Sănătescu, președintele Consiliului de Miniștri, a propus Regelui să plece din București. Locația stabilită Suveranului a fost Dobrița din județul Gorj. În noaptea de 23/24 august, la ora 1.00, patru mașini, una condusă chiar de rege, au părăsit incinta Palatului Elisabeta, cu destinația Dobrița, scrie Alexandru Doru Șerban, în cartea „Vremelnic trecători prin Gorj".

Regele a revenit în București din „exilul gorjean" la 10 septembrie 1944 și i s-a stabilit reședința în Palatul din șoseaua Kiseleff, iar la 13 septembrie 1944 Guvernul format la 23 august a depus jurământul în fața Suveranului.

Profesorul D. Dănău, colonel în rezervă, a consemnat în publicația „Gorjul aviatic", măsurile de siguranță care au fost luate pentru ca viața regelui să nu fie pusă în pericol:

„În anii '80, generalul – colonel (r) Emilian Ionescu fost șef al Casei Regale, a „deconspirat" secretul prezenței Regelui la Dobrița". „Generalul Sănătescu, aflat în compania lui Lucrețiu Pătrășcanu, Emil Bodnaraș și Titel Petrescu, i-a dat ordin lui Emilian să-i pregătească Regelui un refugiu sigur. Ales, inițial la Sadu, în cele din urmă acesta a fost fixat în munții noștri gorjenești, la Dobrița. în conacul lui Petru Petrescu, pe atunci directorul militar al Uzinelor Reșița. Regele mai era însoțit de Regina-mamă, de Vergoti, Negropontes, Bossy (șeful Casei militare), Udrițky (pilotul avionului re gal). Sosea în mod regulat, și Mocsony Stârcea, devenit mareșal al Palatului. Conacul-cetate dispunea de o apărare circulară și de măsuri severe de interzicere a comunicațiilor dinspre Turnu-Severin, Valea Sadului, Târgu Jiu. Legătura cu Capitala era asigurată printr-o linie aeriană București - Stănești. Aici a sosit avionul-școală al Regelui, pilotat de comandorul Udrițky. Pe 10 septembrie, precizează generalul Emilian Ionescu, la chemarea comandamentului insurecțional, Suveranul părăsea conacul generalului Petrescu, iar odată cu aceasta, și Gorjul".

Casa în care a locuit fostul suveran a aparținut colonelului Petrică Petrescu, fiind preluată de un moștenitor al acestuia, ce a renovat-o și transformat-o în pensiune.

"Având în vedere că Regele Mihai I, în 1944, a locuit în satul Dobrița aproximativ două săptămâni, satul Dobrița la momentul respectiv devenind capitala României, am considerat necesar și din punct de vedere al respectului pe care i-l purtăm să denumim strada pe care dumnealui a locuit în acel imobil, să o denumim Regele Mihai I, lucru care se va și concretiza în ședința de consiliu local din luna decembrie din acest an. Casa în care a locuit regele este într-o stare perfectă de funcționare și estetică, este o casă care aparține unui moștenitor al colonelului Petrescu, care la vremea respectivă era colonel în Armata Română și era apropiat al Regelui Mihai. Casa este pensiune în acest moment", a precizat primarul Adi Câmpeanu.