De regulă, Helicobacter pylori vinovată pentru gastrită, însă există o serie de alți factori ce contribuie la apariția acestei afecțiuni. Iată care sunt simptomele acestei boli.
Răspândită prin intermediul hranei contaminate, prin apă sau salivă, Helicobacter pylori ajunge în organism și generează gastrita care, netratată, poate duce la cancer al stomacului sau alte afecțiuni digestive ulceroase, scrie ziarulring.ro.
Obiceiuri dăunătoare "Factori care contribuie la declanșarea gastritei pot fi infecțiile virale, ce inflamează mucoasa stomacului, dar și poluarea și chimicalele din mediul înconjurător. De asemenea, alcoolul, țigările și anumite medicamente favorizează gastrita.
În general, persoanele trecute de vârsta de 50-60 de ani au risc mai crescut de a dezvolta gastrită", explică dr. Laurențiu Luca, directorul Clinicii PULS. Semnale de alarmă 1.lipsa apetitului 2.balonare 3.greață 4.disconfort abdominal 5.durere în epigastru Analize necesare -examen clinic -teste de sânge -test de respirație -ecografie -endoscopie Ceaiurile, de mare ajutor Dintre terapiile naturale, ceaiul verde este cel mai eficient în calmarea gastritei datorită proprietăților lui antioxidante și antiinflamatoare. Se beau două căni de ceai pe zi sau puteți lua pastile de ceai verde (250-500 mg/zi).
Puteți, de asemenea, să beți trei căni de ceai din frunze de măslin pe zi, pentru că au efect antibacterian și cresc imunitatea organismului. În plus, un pahar de suc de varză zilnic poate învinge gastrita. Interzis la fructe! Bolnavilor de gastrită le sunt interzise fructele și legumele crude, precum și băuturile acidulate.
"Sunt recomandate în acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu puțin orez, brânza de vaci sau cașul proaspăt, făinoase cu apă și lapte, pâinea albă veche, merele coapte, supa de carne de vacă fiartă și tocată", explică dr. Luca. Masa trebuie să dureze mai mult, să mâncați încet și să mestecați bine. De asemenea, pauza de "siestă" este obligatorie în gastrită, eventual cu o compresă caldă pe abdomen. Acest regim se ține circa 10 zile, după care se revine, treptat, la alimentația normală. Ca în toate bolile de stomac, este bine ca mesele să fie mai frecvente (cinci-șase pe zi), dar în cantități mai mici, respectându-se cât mai strict orele de masă.
