Toate gospodinele trebuie să încerce rețeta de magiun de prune a celebrului bucătar Radu Anton Roman.
„Se grijesc fructele (se spală, se scot sâmburii), se pun la fiert într-o tingire cu fundul gros, dar nu direct pe plită, ci pe țiglă încinsă, abia să bulbucească.
Sâmburii de caisă și corcodușe (dacă aveți și doriți să-i adăugați) se sparg, se pisează ca orezul, cam o mână plină de mieji la un kilogram de fructe.
Fructele se amestecă într-o doară până când dau în primul clocot, dar, după aceea, trebuie învârtite cât de des, că se prind. După primele clocote, rămâne la buna dumneavoastră plăcere dacă pasați printr-o sită sau nu pasta de fructe, pentru a scăpa de coji.
Trebuie să se lege bine, așa că fiertul și amestecatul durează ore și ore, până când e magiun, adică o pastă în care melesteul (făcălețul, mestecăul) abia se mai învârte. Acum, la sfârșit, se pun sâmburii, se mai amestecă de câteva ori și se pune magiunul în borcane bine preîncălzite, altfel se sparg”, a scris Radu Anton Roman, în lucrarea „Bucate, vinuri și obiceiuri românești.
Pentru diabetici sau pentru cei care preferă magiunul fără zahăr, există o altă rețetă la fel de simplă și delicioasă.
Aveți nevoie de 1,5 kg prune. Le spălați bine, le scoateți sâmburii, după care le puneți la fiert într-o cratiță de inox cu fundul gros. Nu uitați să amestecați din cand în când.
În momentul în care acesta începe să se îngroașe, lăsați focul la mic și amestecați mai des folosind o lingură de lemn. Magiunul se fierbe o oră și jumătate, dar timpul de fierbere depinde de cât de zemoase sunt prunele. După ce s-a răcit, puteți pune magiunul în borcane.
