Cu câți bani rămâne o familie la sfârșitul lunii, după ce plătește toate facturile

Cu câți bani rămâne o familie la sfârșitul lunii, după ce plătește toate facturile
Veniturile medii lunare ale populație pe o gospodărie, au fost, în trimestrul IV 2013, de 2.624 de lei, iar cheltuielile totale s-au ridicat, în medie, la 2.394 de lei, relevă datele INS.
Veniturile totale ale populației, medii lunare pe o gospodărie, au fost în termeni nominali de 2.624 lei, în trimestrul IV 2013, adică 920 lei pe persoană, din care veniturile bănești medii au reprezentat 83,3%.
Cheltuielile totale, în aceeași perioadă, au reprezentat, în medie, de 2.394 lei lunar pe o gospodărie, la valoarea de 839 lei pe persoană, adică 91,2% din nivelul veniturilor totale, din care cheltuielile de consum medii au fost 72,3%.
Veniturile totale pe gospodărie, în T4 2012, s-au ridicat la 2.566 lei (894 de lei pe persoană), iar cheltuielile au totalizat 2.364 lei, adică 823 lei pe persoană.
Veniturile bănești, în trimestrul IV 2013, au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie, adică 154 lei pe persoană.
Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, 51,2% în trimestrul II, 53,1% în trimestrul III, și 51,3% în trimestrul IV 2013.
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,2%), veniturile din agricultură (3,1%), veniturile din activități neagricole independente (2,8%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). O pondere importantă o dețin și veniturile în natură (16,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,0%).
Diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență.
Astfel, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 31,6% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 11,5% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.
În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 64,6% din salarii, de 21,6% din prestații sociale, iar veniturile în natură au reprezentat 7,7% din total.
În zona rurală, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 39,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,2% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 7,9% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (28,2%) și celor din prestații sociale (23,4%).
Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiții destinate cumpărării sau construcției de locuințe, achiziționării de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărării de acțiuni etc. dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației, respectiv numai 0,6%.
Unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidență. În timp ce nivelul mediu lunar pe gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în mediul urban, față de rural, cu 445 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 44 lei. Aceasta derivă din faptul că, în zona rurală, 48,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 19,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul IV 2013, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință, pentru facturile de apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței.
În trimestrul IV 2013, aceasta a reprezentat 21,1% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința, cea mai mare pondere au deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (17,1%). La polul opus, s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (2,1%) și cele pentru educație (0,5%). AGERPRES
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























