CSM: Unele prevederi din coduri s-ar putea dovedi nepotrivite și ar justifica modificări ulterioare

"În orice proces de reformă legislativă de amploarea celui pe care îl presupune adoptarea noului pachet în materie penală sunt inerente unele necorelări sau omisiuni care fac necesare modificări și completări corespunzătoare ale noilor prevederi. Tot astfel, unele dintre soluțiile propuse se pot dovedi a nu fi tocmai cele mai potrivite, justificându-se intervenții legislative ulterioare. Cu siguranță, însă, majoritatea aspectelor ce comportă discuții sau care necesită unele modificări vor deveni evidente, în mod firesc, pe parcursul aplicării dispozițiilor noilor coduri", arată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-o declarație transmisă la solicitarea MEDIAFAX.

În opinia conducerii CSM, amânarea intrării în vigoare a noilor coduri nu este o soluție viabilă, în raport de considerentele care au fundamentat adoptarea acestor acte normative, respectiv reformarea sistemului judiciar în materie penală, "față de deficiențele constatate de-a lungul anilor, dar și de necesitatea asigurării unui cadru legislativ modern, adaptat cerințelor actuale".

"Barierele de care s-ar putea lovi implementarea noilor coduri în materie penală țin de asigurarea schemelor de personal, atât în ceea ce privește judecătorii și procurorii, cât și personalul auxiliar de specialitate", apreciază conducerea Consiliului.

Referitor la aspectele ce țin de resursele umane, CSM apreciază că se impune efectuarea demersurilor necesare pentru adoptarea hotărârii de Guvern pentru suplimentarea cu 150 de posturi de judecători și 200 de posturi de personal auxiliar de specialitate.

"Deși plenul Consiliului a avizat favorabil proiectul de hotărâre de Guvern transmis de către Ministerul Justiției, prin care se prevedea suplimentarea schemelor de personal în sensul celor prevăzute în Memorandum, acest act normativ nu a fost adoptat", susține conducerea CSM.

Una dintre cele mai importante schimbări pe care le aduce noul Cod penal, în opinia conducerii CSM, o reprezintă reglementarea concursului de infracțiuni, care, "deși nu prezintă diferențe sub aspectul condițiilor de existență", instituie însă sancționarea sa, potrivit sistemului cumulului juridic, cu spor obligatoriu și fix, de o treime din totalul celorlalte pedepse.

"Pe de altă parte, noul Cod penal are o altă filosofie a pedepselor față de Codul penal anterior, rearanjându-le, pentru aceleași infracțiuni, în alte limite, de obicei mai mici, alături de dezincriminarea unor infracțiuni", a adăugat conducerea CSM.

În cazul noului Cod de procedură penală, conducerea CSM consideră că una dintre cele mai importante modificări se referă la separarea funcțiilor judiciare în procesul penal, fiind introduse, cu caracter de noutate, instituția judecătorului de drepturi și libertărți și cea a judecătorului de cameră preliminară.

"Alte modificări salutare, în opinia noastră, se referă la măsurile preventive, al căror sistem a fost regândit și reașezat. Astfel, obligarea de a nu părăsi localitatea și cea de a nu părăsi țara nu se mai regăsesc în noul Cod, ca și instituțiile liberării provizorii pe cauțiune și sub control judiciar, ele găsindu-și însă un corespondent în controlul judiciar sau în controlul judiciar pe cauțiune", a precizat CSM.

Judecătorul Horațius Dumbravă, membru al CSM, a declarat, pentru MEDIFAX, că în ciuda faptul că în octombrie 2012 Guvernul a adoptat un Memorandum pentru implementarea de anul acesta a noilor coduri penal și de procedură penală, prin care se prevedea o suplimentare a schemelor de personal cu 150 de posturi de judecători și 200 de posturi de grefieri, "nici până la acest moment Guvernul României nu s-a achitat de obligația autoasumată prin Memorandum, obiectiv de altfel transmis și Comisiei Europene cu ocazia diverselor raportări legate de Mecanismul de Cooperare și Verificare".

De asemenea, spune Dumbravă, infrastructura necesară nu a fost asigurată la un nivel suficient.

"Potrivit aceluiași Memorandum asumat de Guvern în luna octombrie 2012, trebuiau făcuți pași concreți, prin alocarea de resurse financiare, în această direcție, însă, din păcate, pașii făcuți sunt total insuficienți", a adăugat Horațius Dumbravă.

Judecătorul apreciază însă că o eventuală amânare a intrării în vigoare a noilor coduri ar fi "inoportună".

"Dacă de patru ani de zile nu s-au făcut eforturi semnificative de către guvernele ce s-au succedat în ce privește asigurarea resurselor umane și a infrastructurii necesare, e puțin probabil că în două sau trei luni actualul Guvern va reuși într-un atât de scurt timp să acopere aceste lipsuri", a mai spus Horațius Dumbravă, fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul Dumbravă este de părere că, deși încă din iunie 2013, CSM a înaintat raportul final privind eficientizarea activității instanțelor și parchetelor, inclusiv din perspectiva intrării în vigoare a celor două noi coduri, "Guvernul României nu a luat nicio decizie în ce privește desființarea celor 30 de instanțe și 30 de parchete care nu-și justifică existența".

"Și asta pentru că interesele unor politicieni locali sunt mai puternice decât voința și putința guvernamentală. E vorba de următoarele instanțe sau parchete: Hațeg, Orăștie, Agnita, Avrig, Buhuși, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuș, Dragomirești, Hârșova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balș, Liești, Însurăței, Adjud, Salonta, Bălcești, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chișineu Criș, Gurahonț, Făget", a spus Dumbravă.

Judecătorul a precizat că sunt necesare unele corelări de ordin tehnic, precum și înlăturarea unor mici inadvertențe în ce privește reglementarea noului Cod de procedură penală.

"Ar mai fi necesare și unele completări în reglementarea noului Cod de procedură penală - spre exemplu, se impune o reglementare de sine stătătoare pentru calea de atac a contestației, precum și o prevedere de principiu în sensul că activitățile de competența judecătorului de drepturi și libertăți se desfășoară în camera de consiliu, dat fiind specificul fazei de urmărire penală, în care se desfășoară activitatea acestui judecător", a mai spus Dumbravă.
Judecătorul Cristi Danileț, membru al CSM, a declarat pentru MEDIAFAX, că o atenție sporită trebuie să fie acordată căii de atac, astfel încât să nu fie încălcare drepturile omului și nici deturnate proceduri.

"Rolul președinților de secție penală și a vicepreședinților de instanțe e foarte important pentru a organiza ședințe de învățământ profesional cu magistrații, poate chiar întâlniri mixte judecători-procurori-avocați, cum văd că deja sunt inițiative în țară. E de semnalat că în noul Cod de procedură penală există o cale de sesizare a instanței supreme pentru a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării unor probleme de drept, cale care probabil va fi utilizată mai mult în primii ani de aplicare a codurilor", a spus Danileț.

Judecătorul susține că declarațiile de continuare a luptei anticorupție "par a fi contrazise de scăderea limitelor superioare ale pedepselor infracțiunilor de corupție", dar și de dificultatea, dacă nu chiar imposibilitatea de aplicare a confiscării extinse pentru infracțiunea de conflict de interese, care va fi nu o infracțiune de corupție, ci una de serviciu.

În plus, o altă problemă ridicată de noile coduri, în opinia lui Danileț, se referă la faptul că unele prevederi se contrazic la o distanță de câteva articole.

"De exemplu, un articol permite ca un dosar să fie strămutat când este în camera preliminară, un altul interzice acest lucru. Altele nu vor putea fi aplicate din lipsa dotărilor - de exemplu, cele care permit arestarea la domiciliu cu instalarea brățării electronice. Alte prevederi au ridicat probleme de interpretare. De exemplu, modalitatea în care se va aplica legea penală mai favorabilă pentru dosarele în curs, care este cea mai serioasă problemă. Toate acestea sunt cumva explicabile: redactarea e de amploare și a durat mult timp. Cu siguranță practica judiciară va releva și alte probleme", a precizat Danileț.

În ceea ce privește etapa pregătitoare intrării în vigoare a noilor coduri, judecătorul Cristi Danileț spune că nu sunt probleme.

"Codurile sunt publicate în Monitorul Oficial din anul 2009, respectiv 2010 și mulți magistrați s-au familiarizat cu ele, inclusiv cu modificările aduse în vara trecută. La Institutul Național al Magistraturii deja se organizează cursuri intensive de pregătire a magistraților cu privire la noile dispoziții", spune judecătorul Danileț.

Sub aspect administrativ, Danileț arată că sunt câteva "provocări", menționând aceeași problematică a resurselor umane.

"La nivelul CSM, am actualizat regulamentul de organizare a instanțelor pentru a facilita circuitul administrativ al dosarelor penale. Încă așteptăm o majorare a schemelor de personal, promisă de Ministerul Justiției, care trebuie să aibă în vedere nu doar judecătorii și grefierii, ci și consilierii de probațiune, potrivit studiilor de impact care au arătat necesitățile concrete", a mai spus Danileț.