CSM propune ca acordul de recunoaștere a vinovăției să se aplice pentru mai multe infracțiuni

Potrivit prevederilor actuale, limita maximă a pedepsei în cazul recunoașterii vinovăției este de șapte ani de închisoare, iar cea minimă este amenda.

Surse din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au declarat marți, pentru MEDIAFAX, că s-a propus creșterea la 15 ani a limitei maxime, limita minimă rămânând amenda. Modificare aceasta ar contribui la rezolvarea mai rapidă a unor dosare penale, dar și la evitarea cheltuielilor pe care le-ar presupune parcurgerea procedurilor în cameră preliminară și la judecare.

Potrivit acelorași surse, CSM a trimis Parlamentului și un amendament privind completarea Codului penal, respectiv introducerea unei circumstanțe agravante în cazul infracțiunilor de patrimoniu. Aceasta se referă la cazurile infracțiunilor cu consecințe deosebit de grave (furt, tâlhărie) dacă limitele prevăzute sunt insuficiente, astfel încât judecătorul să poată majora pedeapsa cu jumătate.

Oficiali din CSM au precizat că, în prezent, nu se face diferența între un furt de 50 de lei și unul de 50 de milioane de euro. Prin această circumstanță agravantă, judecătorul în cauzele cu consecințe deosebit de grave poate adăuga un spor substanțial.

Conform sursei citate, CSM a propus și completarea articolului 421, punctul 2, litera a) din Codul de procedură penală, referitor la soluțiile de judecată date în apel.

În reglementarea actuală, dacă un inculpat a fost achitat în prima instanță, iar în a doua instanță (în apel) este condamnat, acesta poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării inițiale.

Membrii CSM au propus această soluție întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat dispozițiile unui proces echitabil, pentru că atunci când instanța de apel condamnă, nu readministrează probele care au stat la baza achitării în prima instanță.

Astfel, articolul 421, punctul 2, litera a) ar putea avea următorul cuprins: "a) desființează sentința primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre procedând potrivit regulilor referitoare la soluționarea acțiunii penale și a acțiunii civile la judecata în fond. Instanța de apel readministrează declarațiile pe care prima instanță și-a întemeiat soluția de achitare (...)".

Un alt amendament transmis Parlamentului privește modificarea articolului 399 din Codul de procedură penală, referitor la măsurile preventive luate în cazul minorilor.

Legislația prevede că, în cazul în care instanța de fond aplică minorului o măsură educativă, însă fără a preciza dacă aceasta este privativă sau neprivativă de libertate, trebuie să dispună și punerea de îndată în libertate a minorului arestat preventiv, indiferent de gravitatea infracțiunii săvârșite.

Potrivit noului Cod penal, minorului care a săvârșit o infracțiune nu i se mai poate aplica o pedeapsă, ci doar o măsură educativă. "În aceste condiții, este evident că în reglementarea actuală a articolului 399, alineatul 3, litera d) din Codul de procedură penală nu mai poate fi menținută, prin sentința dată în primă instanță, măsura arestării preventive a inculpatului minor, indiferent de gravitatea infracțiunii săvârșite", au precizat pentru MEDIAFAX sursele citate.

În cazul infracțiunii de omor, de exemplu, o astfel de reglementare poate avea consecințe negative pentru buna desfășurare a procesului penal, atât din perspectiva desfășurării în sine a procedurii judiciare în calea de atac, cât mai ales din perspectiva reacției sociale negative pe care ar genera-o punerea în libertate a inculpatului, fără a exista probe concrete pentru o astfel de măsură, conform surselor citate.

O altă propunere care a fost transmisă Parlamentului pentru a completa legea penală se referă la situația în care un procuror ia o decizie de netrimitere în judecată a unei persoane, în cazul căreia judecătorul în materie de drepturi și libertăți a dispus deja o măsură provizorie.

Astfel, CSM a trimis spre completarea articolului 246 un nou alineat care precizează că: "în cazul în care dispune o soluție de netrimitere în judecată, procurorul sesizează judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ori, după caz, înlocuirea sau încetarea măsurii. Acesta, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, ascultă, dacă este posibil, persoana supusă măsurii provizorii, în prezența avocatului său, și, după efectuarea unei expertize medico-legale, se pronunță prin încheiere motivată. Împotriva încheierii se poate formula contestație, în termen de trei zile de la pronunțare, care se soluționează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate, fără participarea procurorului și a persoanei supuse măsurii provizorii".

Sursele citate au precizat că cele 43 de amendamente transmise Parlamentului ar aduce clarificări noilor codurile penale, intrate în vigoare la 1 februarie. CSM a consultat în acest sens reprezentanții parchetelor și instanțelor, după primele două luni de la implementarea noilor coduri.

Parlamentul ar urma să ia în discuție aceste modificări și completări imediat după sărbătorile de Paști, potrivit unor surse din CSM.