Producătorul auto Volvo Cars, cu sediul în Suedia şi deţinut de grupul chinez Geely Holding, a anunţat luni că va concedia aproximativ 3.000 de angajaţi ca parte a unui amplu plan de reducere a costurilor, scrie CNBC.
Decizia vine la scurt timp după ce compania a lansat, la sfârşitul lunii aprilie, un program de eficientizare financiară în valoare de 18 miliarde de coroane suedeze, aproximativ 1,89 miliarde de dolari.
Concedierile vor afecta în special locurile de muncă din birouri prezente în Suedia şi reprezintă aproximativ 15% din totalul personalului administrativ al companiei, a precizat Volvo Cars.
„Măsurile anunţate astăzi au fost dificile, dar reprezintă paşi importanţi pentru a face Volvo Cars mai puternic şi mai rezilient”, a declarat Hâkan Samuelsson, preşedinte şi CEO al companiei.
Din cele 3.000 de posturi eliminate, circa 1.000 sunt ocupate în prezent de consultanţi, în principal în Suedia, iar alte 1.200 sunt angajaţi permanenţi tot în Suedia.
Restul poziţiilor afectate se află pe pieţe internaţionale.
Incertitudinile legate de tarifele comerciale sunt de aşteptat să aibă un impact semnificativ asupra industriei auto, în special din cauza globalizării lanţurilor de aprovizionare şi a dependenţei de operaţiunile de producţie din America de Nord.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ameninţat vineri că va impune tarife vamale de 50% pentru importurile din Uniunea Europeană începând cu 1 iunie, ceea ce a dus la o scădere bruscă a indicelui auto european.
Ulterior, duminică, Trump a anunţat amânarea introducerii noilor taxe până pe 9 iulie, în urma unei discuţii telefonice cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În prezent, UE se confruntă deja cu tarife vamale de 25% din partea SUA pentru automobile, oţel şi aluminiu, precum şi cu tarife „reciproce” de 10% pentru majoritatea celorlalte produse.
Deşi este considerată un lider în tranziţia către vehicule electrice, compania a anunţat în septembrie că renunţă la obiectivul pe termen de a vinde exclusiv astfel de modele, invocând necesitatea unei abordări „pragmatice şi flexibile” în contextul schimbărilor din piaţă şi al scăderii cererii.
