O analiză realizată de compania de consultanță Frames arată exact cum se traduce scumpirea țițeiului pe bursele internaționale în portofelele românilor, luând în calcul costurile de rafinare, cursul valutar și presiunea enormă a taxelor de stat.
De la 77 la 125 de dolari: Anatomia unei scumpiri accelerate
Potrivit scenariilor analizate de Frames, la un preț al barilului de 77 de dolari și un curs valutar stabil de 4,38 lei pentru un dolar, costul de bază al unui litru de combustibil este de 3,50 lei. Peste acesta se adaugă o acciză fixă de 3,06 lei pentru benzină și 2,80 lei pentru motorină. Aplicând TVA-ul de 21% specific acestui model de calcul, prețurile finale la pompă se stabilizează la 7,94 lei pentru benzină și 7,88 lei pentru motorină. Acesta este, bineînțeles, scenariul dinaintea războiului din Orient.
„Primul scenariu de criză simulează o creștere a barilului până la pragul psihologic de 100 de dolari. În acest caz, prețul materiei prime și costurile de rafinare și distribuție cresc direct proporțional. Taxele aplicate procentual, cum este TVA-ul, amplifică automat scumpirea”, arată analiza Frames. Rezultatul este o lovitură dură pentru șoferi. Prețul final ar face un salt periculos, ajungând la 9,20 lei pe litru pentru benzină și 9,15 lei pentru motorină.
Al doilea scenariu luat în calcul de Frames descrie o criză energetică acută, cu barilul cotat la 125 de dolari. Aici intrăm într-o zonă de Cod Roșu pentru întreaga economie. Calculele arată că benzina ar sparge bariera de 10 lei, ajungând la 10,58 lei per litru, în timp ce motorina ar costa 10,52 lei.
Analiza sugerează la final și o posibilă plasă de siguranță. Prin aplicarea unui grad de absorbție a șocului la 65%, printr-o plafonare a marjelor de rafinare sau o intervenție statală, prețurile ar putea fi menținute la un nivel ceva mai tolerabil, de 9,50 lei pentru benzină și 9,40 lei pentru motorină în cel mai pesimist caz.
O evoluție de tip dinți de fierăstrău
Potrivit analizei Frames, aceste scenarii matematice nu sunt deloc fanteziste dacă privim situația actuală a piețelor bursiere. Luni, cotațiile țițeiului Brent au înregistrat fluctuații extrem de violente, depășind constant pragul de 90 de dolari și atingând chiar vârfuri de 119 dolari per baril.
„Această evoluție de tip dinți de fierăstrău, cu creșteri și scăderi ale cotațiilor probabil va caracteriza următoarea perioadă, în funcție de efectele războiului din Orientul Mijlociu”, afirmă experții. Amenințările privind blocarea Strâmtorii Hormuz, o arteră vitală prin care trece o cincime din consumul global de petrol, au instalat panica printre traderi.
„Deși unele intervenții diplomatice și posibila eliberare a unor rezerve strategice de către țările G7 au mai calmat temporar bursele, riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menține prețul petrolului la un nivel periculos de ridicat. Scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt acum variante de lucru cât se poate de realiste pe birourile analiștilor financiari”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Efectul de domino: De ce vom plăti cu toții mai mult
O criză a carburanților nu îi afectează doar pe cei care dețin o mașină personală. Un preț de 10 lei pentru un litru de motorină va declanșa instantaneu un efect de domino în întreaga economie reală. Transportatorii de marfă vor fi primii care își vor actualiza tarifele pentru a supraviețui. Aceste costuri logistice mărite se vor transfera imediat în prețul final al produselor de la raft. Alimentele de bază, materialele de construcții și bunurile de larg consum se vor scumpi inevitabil.
În paralel, presiunea inflaționistă va eroda și mai mult puterea de cumpărare a populației, în timp ce companiile vor fi forțate să își reducă marjele de profit sau să stopeze angajările. Este un cerc vicios în care un singur șoc extern pe piața energiei ajunge să taxeze fiecare consumator în parte.
Ce poate face Guvernul Bolojan
Cea mai rapidă și eficientă armă a unui guvern se află chiar în propriul sistem de taxare. Și asta în condițiile în care accizele și TVA-ul reprezintă o parte uriașă din costul final al unui litru de carburant.
„Pentru a absorbi un șoc extern masiv, statul poate decide o reducere temporară a accizelor percepute pentru benzină și motorină. O altă măsură fiscală aplicabilă este scăderea cotei de TVA specifice acestui sector. Aceste decizii taie instantaneu din prețul afișat la stațiile de alimentare și oferă o gură de oxigen transportatorilor”, spune Negrescu.
O a doua metodă de intervenție este compensarea directă a prețului, un model testat deja cu succes moderat în Europa de Est. Guvernul și marile lanțuri de benzinării pot negocia un acord comun pentru împărțirea pierderilor. O reducere fixă aplicată direct la casă poate fi susținută parțial din subvenții de la bugetul de stat și parțial din renunțarea la o cotă din marja de profit a companiilor petroliere. Astfel, se obține practic acea frânare a scumpirii, similară cu scenariul de atenuare din calculele noastre matematice.
Plafonarea prețurilor și tăierea taxelor la carburanți fac mai mult rău
Aceste măsuri de salvare comercială vin însă cu un preț uriaș pentru economia națională. Tăierea taxelor la carburanți înseamnă automat încasări mult mai mici la bugetul de stat. „Guvernul va avea rapid dificultăți majore în a finanța sistemul de sănătate, pensiile sau marile proiecte de infrastructură aflate în derulare. Totodată, o compensare directă a prețului din bani publici crește imediat deficitul bugetar, forțând statul să facă împrumuturi externe cu dobânzi mult mai mari”, afirmă analiștii de la Frames.
Pe de altă parte, o plafonare strictă a prețului dictată politic, fără acordul pieței, precum măsura anunțată luni de Victor Orban în Ungaria, poate genera efecte de-a dreptul catastrofale. „Dacă statul obligă benzinăriile să vândă carburantul în pierdere, companiile vor alege pur și simplu să închidă stațiile. Acest fenomen duce la raționalizarea imediată a combustibilului și la apariția pieței negre”, spune Negrescu.
