Consiliul Fiscal desființează rectificarea bugetară: România ar putea depăși ținta de deficit

Conform concluziilor, în ceea ce privește rectificarea bugetară, Consiliul Fiscal recomandă o creștere a transparenței în procesul de comunicare a construcțiilor bugetare prin publicarea și adoptarea ca reper a bugetului general consolidat, "nu doar a unor părți din acesta".

"Prognoza cadrului macroeconomic aferent primei rectificări bugetare se bazează pe un avans plauzibil al PIB nominal care rezultă dintr-o creștere economică reală mai redusă și un deflator probabil mai ridicat. De asemenea, ipotezele referitoare la piața muncii sunt optimiste, îndeosebi în privința ritmului de creștere a numărului de angajați. Încă din construcția inițială, bugetul general consolidat prevedea o abatere de amploare de la regula privind soldul structural și, mai mult, exista riscul depășirii chiar și a pragului de 3% din PIB - dată fiind și apropierea țintei inițiale de acest plafon", se menționează în comunicatul Consiliului Fiscal.

De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază ca un eventual impact bugetar pozitiv atât al măsurilor de creștere a eficienței colectării, cât și al amnistiei fiscale nu poate fi luat în considerare ex-ante în proiecția veniturilor bugetare, având în vedere principiul prudenței, statuat de LRFB (Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare).

Reprezentanții Consiliului notează că au "rezerve însemnate față de nivelul propus al veniturilor bugetare - mai ales în cazul celor din TVA și contribuții de asigurări sociale", fiind astfel identificat un minus de venituri cumulat situat între 5,8 și 6,8 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal își exprimă rezerva față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii, fiind mai degrabă vorba despre o sub-bugetare a acestora cu 3,5 - 4,5 miliarde de lei.

"O absorbție mai redusă a fondurilor europene, nedezirabilă din perspectiva dezvoltării economice, ar putea diminua deficitul bugetar cu 2,5 - 3,5 miliarde", susține sursa citată.

În același context, reprezentanții instituției apreciază că exista riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și chiar a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. Astfel, aceștia sunt de părere că, în absența adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar, la finalul anului 2019, este cuprins între 3,4% și 3,7% din PIB.

"Politica fiscal-bugetară comportă riscuri importante generate pe plan intern de încordarea severă a construcției bugetare. Aceasta este determinată de nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale și de gradul înalt de rigiditate al cheltuielilor, de angajamente excesiv de ambițioase în raport cu resursele disponibile. Intervine și contextul extern, ilustrat de încetinirea activității economice, precum și efectele războiului comercial/valutar între state mari. Sunt de remarcat, în acest context, deficitele gemene relativ ridicate și singulare în regiune care particularizează economia românească. Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri serioase de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât și perspectiva pe termen mediu, prin creșterea veniturilor și/sau raționalizarea și eficientizarea cheltuielilor. O majorare substanțială a veniturilor bugetare pare o condiție sine-qua-non în acest proces de consolidare", se menționează în opinia Consiliului Fiscal.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) propune o rectificare bugetară pozitivă, care asigură respectarea limitei de 2,76% a deficitului bugetar, cele mai mari diminuări fiind operate, conform proiectului, la Ministerul Educației Naționale, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Cercetării.

Reprezentanții MFP precizează că sunt asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare, în timp ce sunt reduse sumele alocate instituțiilor cu un grad scăzut de utilizare a banilor alocați.

Pe de altă parte, bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde lei, astfel: 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare, din această sumă fiind prevăzute în sumă globală 1,5 miliarde lei, urmând ca diferența să se aloce ulterior prin hotărâre de Guvern, și 1,5 miliarde de lei pentru PNDL. Plafonul de împrumuturi/trageri pentru unitățile administrativ teritoriale s-a majorat cu 400 milioane de lei.

Plafoanele de contractare acordate din disponibilitățile contului general al Trezoreriei Statului pentru finanțarea proiectelor de investiții în cadrul Fondului de Dezvoltare și Investiții au fost stabilite în sumă de 10 miliarde de lei.

Comunicatul MFP semnalează că Produsul Intern Brut s-a majorat la 1.031 miliarde lei, față de 1.022,5 miliarde lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului pe acest an și că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru plata pensiilor și a salariilor.

Totodată, se asigură suma de 135 milioane de lei pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și a timbrului de mediu pentru autovehicule, reprezentând accesoriile rămase la suma restituită (dobânzi).

Se vor aloca și 500 milioane lei pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în acest an.

Tot în proiectul de rectificare bugetară, MFP prevede o majorare, pe sold, a veniturilor bugetului de stat pe anul 2019 cu 2,251 miliarde lei și a cheltuielilor cu 285,7 milioane lei. În același timp, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) pe anul 2019 pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 2,900 miliarde lei.