Sistemul penitenciar din țara noastră are o mare problemă! În prezent, autoritățile nu știu în ce măsură executarea pedepselor îi pregătește pe condamnați pentru a reveni în societate sau câți dintre ei ar putea recidiva. Toate detaliile au fost prezentate în direct la Realitatea TV, în contextul discuțiilor privind normele de aplicare aferente Legii executării pedepselor.
Întârzierea, timp de aproape 2 ani, a normelor de aplicare a legii privind executarea pedepselor, a provocat uriașe probleme sistemului penitenciar, inclusiv condamnări la CEDO pentru România. Ministrul actual al Justiției a promis că la sfârșitul acestei luni normele vor fi, în sfârșit, aplicabile.
"În aceaste norme este prevăzută și această formă de comunicare online ca o formă de a ține legătura cu familia, dar o să avem acces la audierea detinuților prin videoconferință, o să avem acces la acea monitorizare electronică pentru deținuții care au dreptul la muncă. Se discută despre situația în care nu mai avem nevoie de măsuri privative de libertate pentru fapte de natură fiscală. Este o regulă a rezoluției. De asemenea, în ceea ce privesc condițiile de detenție, în prezent există condiții inumane. Din majoritatea deținuților poate 3% beneficiază. Dacă intră în vigoare aceste norme, vom putea avea o monitorizare, inclusiv pentru cei care înlăuntrul detenției au drept de mișcare, de a presta activiăți", spune avocata Maria Vasii.
România trebuie însă să țină cont în elaborarea normelor și de faptul că, la sfârșitul anului trecut, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o serie de cerințe minime pentru detenție, numite "Regulile Nelson Mandela". Reguli ratificate și de țara noastră.
Prima vizează respectarea demnității ființelor umane și interzicerea torturii și a altor tratamente inumane și degradante. Normele prevăd că asistența medicală a deținuților este o responsabilitate a statului și trebuie să fie de o calitate egală cu cea oferită în comunitate. În plus, angajații închisorilor ar trebui să folosească mecanismele de prevenire a conflictelor pentru a înlătura posibilitatea unor abateri disciplinare pentru deținuți. Autoritățile sunt obligate să investigheze cazurile de deces, de dispariție sau rănirile grave în penitenciare și să informeze familia sau prietenii condamnaților, atunci când apar astfel de situații. O altă regulă arată că deținuții trebuie să aibă parte de consiliere juridică și după condamnare, și să li se permită să păstreze documentele referitoare la procedurile lor judiciare. Normele oferă posibilitatea prizonierilor de a depune plângeri și de a fi protejați în fața unor eventuale represalii, intimidări sau alte consecințe negative. O altă regulă vizează instruirea personalului privind: securitatea și siguranța, folosirea forței ca instrument de constrângere și gestionarea infractorilor violenți, dar și tehnicile de prevenire și dezamorsare a conflictelor.
O altă chestiune controversată a sistemului penitenciar din România ține de codurile penal și civil și se referă la durata medie a pedepselor, comparativ cu alte state europene.
"În România, pedepsele cu închisoarea sunt în continuare foarte lungi. Media pedepsei cu închisoarea în România este între 2-5 ani. În Olanda, este de 6 luni, În Belgia de 8 luni", a spus, la Deschide Lumea, Ioan Durnescu, profesor de Sociologie la Universitatea București
Mai grav este că autoritățile nu știu în ce măsură condamnații recidivează după ce și-au ispășit pedeapsa.
