Actual· 2 min citire

Condamnați în dosarele DNA. Care sunt cele mai sonore nume

Condamnați în dosarele DNA. Care sunt cele mai sonore nume

Condamnați în dosarele DNA. Care sunt cele mai sonore nume

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 19 ian. 2015, 16:35

Un subsecretar de stat, un viceprimar de municipiu, un prim-procuror, un procuror, 11 directori ai unor instituții ale statului, un profesor universitar, avocați și ofițeri de poliție au fost condamnați în dosare ale DNA în noiembrie și decembrie 2014, scrie Mediafax.

DNA a anunțat, luni, că în cursul lunilor noiembrie și decembrie 2014 au rămas definitive în total 60 de hotărâri judecătorești în dosare de corupție ale instituției, prin care au fost condamnați 129 de inculpați, la pedepse cuprinse între 10 ani de închisoare și amendă de 50.000 lei.

Între persoanele condamnate se află: un subsecretar de stat, un viceprimar de municipiu, un prim-procuror, un procuror, 11 directori în diferite instituții ale statului (între care trei directori de la Poșta Română și un director al APIA, ), un profesor universitar, trei avocați, trei ofițeri de poliție și doi primari de comună.

Curtea de Apel Ploiești l-a condamnat, definitiv, în 26 noiembrie 2014, pe Gabor Attila Marko, subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relații Interetnice din cadrul Ministerului Informațiilor Publice, Tamas Marosan, reprezentant al Eparhiei Reformate din Ardeal, și Silviu Clim, consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave. Cei trei au fost trimiși în judecată pe 22 decembrie 2010. Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) i-a condamnat în 6 noiembrie 2014, definitiv, pe Iulian Laurian Lucașm, fost viceprimar și consilier local al Municipiului Bacău și pe Varisle Dorinel Ifrim, șef al Serviciului Cadastral și Fond Funciar din cadrul Primăriei Municipiului Bacău, la data faptelor, la patru ani închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi aleși în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, în formă continuată (opt acte materiale).

 Mai multe pe Mediafax

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News